Afacerea „minerale rare pentru americani”. Rolul României în competiția SUA – China

Guvernul României vrea să revitalizeze industria extractivă de la noi din țară și să acorde ajutoare de stat semnificative companiilor care sunt în căutarea mineralelor critice. În spatele acestei strategii naționale pare a fi o înțelegere politică și economică cu Statele Unite ale Americii, care se află într-o competiție cu China pentru cele mai valoroase și greu de găsit minerale critice de pe glob.

Pe 4 februarie 2026, Profit.ro anunța că o companie canadiană, Leading Edge Materials, care deține 51% din societatea LEM Resources, a descoperit minerale critice în România:

„Dovezile se acumulează în favoarea unei mineralizații de mare amploare între Valea Leucii, Dibarț și Avram Iancu, oferind o bază solidă pentru explorări suplimentare și pentru potențialul de resurse. Nivelurile și tonajele istorice din zonă demonstrează o perspectivă comparabilă, pe care sperăm să o valorificăm, beneficiind de finalizarea Raportului Persoanei Competente, de atragerea unor noi investiții direct în proiect și de un program de explorare revigorat și bine direcționat”, spunea CEO-ul companiei, Kurt Budge.

Ajutor de stat pentru investitorii în minerale critice

Următoarea zi, pe 5 februarie, premierul Ilie Bolojan organizează o conferință de presă în care prezintă noul pachet de relansare economică. Printre măsuri se află și ajutoare de stat pentru companiile care vor să extragă sau să prelucreze minerale în România.

Ministerul Finanțelor confirmă: „Propunerea prevede crearea unor scheme de ajutor de stat exceptate de la notificarea europeană pentru obiective precum: stimularea investițiilor în industria prelucrătoare cu deficit comercial (minim 50 milioane lei) și valorificarea resurselor minerale critice sau tehnologii „zero net” (minim 75 milioane lei)”, se arată într-un comunicat de presă trimis pe data de 5 februarie.

Citește și: Județele cu cele mai mari si cele mai mici pensii. Cum i-a sărăcit Ceaușescu pe bătrânii de azi ANALIZĂ

În același timp, americanii anunță prin intermediul Ambasadei din București că România este un „aliat strategic în securizarea mineralelor critice”. Anunțul vine în contextul în care, pe 4 februarie, secretarul de stat american, Marco Rubio, organiza la Washington DC o întâlnire cu lideri politici din 55 de state de pe glob pe tema mineralelor critice. Scopul era de a crea o alianță informală de state cu resurse și capacități de rafinare care să fie alături de SUA în războiul economic cu China, mai ales în domeniul acestor minerale rare, în care Beijingul deține monopolul. La întâlnire a participat și ministrul de Externe Oana Țoiu.

„Recunoscută ca o țară bogată în resurse, România găzduiește unele dintre cele mai mari zăcăminte de cupru din Europa, cu proiecte-cheie în domeniul magneziului, grafitului și al resurselor pentru magneți, avem o strategie națională orientată spre creșterea investițiilor și procesarea materiilor prime în produse finite”, declara ministrul nostru de Externe.

România pare că a lăsat de înțeles partenerilor strategici că este pregătită să dezvolte această industrie de extracție, să scoatem mineralele valoroase din pământ, să le procesăm și rafinăm, ca după aceea să le dăm americanilor, pentru a le susține industria.

Ce sunt mineralele rare

În tabelul lui Mendeleev sunt 17 elemente chimice considerate pământuri rare. Au nume complicate și majoritatea oamenilor nu au auzit niciodată de ele, însă au devenit indispensabile pentru economia modernă. Neodim, spre exemplu, este folosit în magneții extrem de puternici, Praseodim în industria aerospațială, Disprosiu în vehiculele electrice și în industria militară.

Pe lângă acestea, există și mineralele critice, care sunt o gamă mult mai largă de minerale, precum litiu, cobalt, nichel, grafit, uraniu.

Multe din aceste minerale sunt considerate critice mai ales pentru industria regenerabilă. Ele sunt indispensabile în producția de energie verde, mașini electrice, eoliene, panouri solare, dar și în microcipuri, circuite electrice, telefoane și centre de date necesare inteligenței artificiale.

Citește și: Paradox românesc: producem cel mai mult gaz din UE, însă depindem de importuri

„China are importante zăcăminte de minerale rare, dar cel mai important este că deține monopolul asupra rafinării și prelucrării acestor metale rare. China s-a folosit de acest aspect pentru a negocia termeni mai favorabili cu anumite state sau pentru a pune presiune asupra lor. Recent, a reușit să-l determine pe Donald Trump, pe baza acestor amenințări cu interdicția exportului de metale rare, să renunțe la acele tarife pe care dorea să le impună Chinei”, a explicat, pentru Cotidianul, Andreea Brînză, cercetătoare specializată pe China la institutul RISAP (The Romanian Institute for the Study of the Asia-Pacific).

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat chiar că România va prelucra metalele rare pe care americanii le vor extrage din Groenlanda la Feldioara, unde se îmbogățește uraniul folosit la Centrala Nucleară de la Cernavodă. O afacere în care și controversatul afacerist de origine română, Frank Timiș ar avea un rol important. Acest acord „va fi foarte interesant pentru România” dacă va deveni realitate, a declarat președintele Nicușor Dan.

Ce bogății subterane ține România bine ascunse

Însă și România ar avea, conform autorităților, o bună parte din mineralele critice pe care americanii le vor, dar care nu se găsesc în majoritatea statelor europene, ci doar la noi. „Suntem pe primul loc în Uniunea Europeană în materie de minerale rare”, a spus ministrul Energiei.

Conform Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, România are în Maramureș resurse de minereu polimetalic, în Cluj pegmatit feldspatic, în Alba cupru, calcar, andezit, în Gorj grafit, iar în Bihor wolfram, aur, argint, calcar, dolomită și bismut. În Munții Cindrel avem și litiu.

Compania canadiană LEM a anunțat că a descoperit uraniu, nichel, plumb și zinc în zonele Valea Leucii, Dibarț și Avram Iancu. Perimetrul de explorare geologică Valea Leucii se întinde pe suprafața a trei județe: Bihor, cu comuna Criștioru de Jos, Alba, cu comuna Avram Iancu, și Arad, cu comuna Vârfurile. Cotidianul a vorbit cu doi din cei trei primari de comună unde ar urma să se investească, pe viitor, în extragerea acestor resurse.

Ce spun primarii care stau pe pământurile rare

„Într-adevăr, pe teritoriul comunei noastre au existat niște mine de exploatare de pe vremea rușilor care s-au închis în 2004. De atunci nu se mai exploatează nimic, nu s-a mai făcut nimic, ele au intrat în conservare. Iar de câțiva ani societatea Lem Resources a demarat niște proiecte de prospecțiuni pe zona Leuca și la vechile galerii din zona respectivă.

Pentru comună ar fi un lucru foarte bun dacă s-ar începe o lucrare de exploatare. Pentru că s-ar crea niște locuri de muncă de care avem nevoie. La nivelul satului Poiana unde există acea galerie unde se exploata uraniu și tot minereul se ducea la Băița-Plai existau undeva la 600 de locuri de muncă la nivelul anilor 1990”, a explicat, pentru Cotidianul, Fănel Tulvan, primarul comunei Criștioru de Jos din județul Bihor.

După cel de-al doilea război mondial rușii au început să exploateze uraniul din zonă. Vorbim despre celebrele SOVROM-uri, mai precis despre Sovrom Kvartit, sau Sovrom Uraniu, care a fost înființat în anii 1950. Scopul societății era de a descoperi uraniu în România și de a-l exploata pentru a sprijini programul nuclear sovietic.

Mina rușilor va ajunge pe mâna americanilor

România a jucat un rol important în cursa înarmării nucleare dintre Uniunea Sovietică și Statele Unite ale Americii, în contextul în care uraniul extras din minele românești mergea la ruși, unde era folosit în producerea armelor nucleare. Am fi livrat rușilor peste 15.000 de tone de uraniu metal din minele păzite de soldați sovietici. 70 de ani mai târziu, mina ar putea fi redeschisă, doar că investitorul este unul canadian, iar materiile prime ar putea ajunge de data aceasta la americani.

„Ne-au cerut niște avize și acorduri pentru certificatele de urbanism pentru a putea intra în legalitate cu acele prospecțiuni. Ele practic se găsesc pe teritoriul comunei Criștioru de Jos. Ei spuneau că ar putea fi uraniu și minerale rare.

Citește și: „Secretul” din spatele reformei administrative. De ce scad cheltuielile cu doar trei miliarde de lei

Ele practic doar se vor extrage, din câte am înțeles eu, sub formă brută și vor fi transportate unde se vor prelucra. Partea de prelucrare este cea care afectează mediul. La noi nu a fost niciodată acest risc de contaminare sau vreo problemă de mediu. Mineralele au fost extrase și transportate la Băița-Plai, unde s-au prelucrat, și după s-au transportat la Feldioara și Baia Mare”, spune primarul Fănel Tulvan.

Cât despre vreo înțelegere cu americanii, primarul spune că nu a fost informat despre aceste parteneriate. „Nu știu ce planuri s-au făcut la nivel înalt”, mărturisește edilul. „Bineînțeles că este de câștigat din toate aceste lucruri. Se vor crea niște locuri de muncă, și așa noi suntem o comună cu până în 1.300 de locuitori, care sunt în scădere. Firmele private nu fac investiții care să creeze locuri de muncă…”

Primarii speră că economia va fi revitalizată

În favoarea acestui proiect minier este și Radu Giurgelea, primarul comunei Vârfurile din județul Arad: „Cred că o să aibă un impact bun asupra localității noastre, va fi o oportunitate pentru cetățenii din comună să-și găsească un loc de muncă și dezvoltându-se ramura aceasta a mineritului, care în ultimii 25 de ani a fost întreruptă, credem că există un potențial de dezvoltare pentru zonă.”

„Atâta timp cât se desfășoară o activitate și intervine partea de consum înseamnă că economia se mișcă. Vinde și acela care produce o pâine, există avantaje pentru zona noastră. Dacă are un interes și Guvernul, cred că s-a făcut un studiu de impact și ar aduce plus valoare. (…) Eu sunt convins că vor fi și cei care spun că va avea un efect negativ, că se vor investi niște bani și vor beneficia doar firmele străine, dar atât timp cât locuitorii zonei au un loc de muncă, toată lumea are de câștigat când se desfășoară o activitate economică. Aceasta este părere mea”, spune Radu Giurgelea.

China limitează exporturile de argint

Competiția pentru minerale rare la nivel mondial este o realitate, iar China este liderul incontestabil în acest domeniu. Controlează minele din Africa, deține monopol pe rafinare și își subvenționează industriile care consumă aceste resurse pentru a pune pe piață produse la cele mai bune prețuri. Uniunea Europeană și SUA depind de China pentru aceste minerale, dar și pentru produsele care le conțin. De la 1 ianuarie 2026, Beijingul a adoptat o nouă lege care limitează drastic exporturile de argint. Doar 44 de companii din China mai pot vinde acest metal prețios, folosit în industriile moderne pentru că este cel mai bun conductor electric.

„Directiva recentă de a controla exporturile de argint în special vine pe fondul ideii de securitate națională. China vrea să se asigure că are acces la suficiente resurse de aur și argint. Ei nu și-au permis să interzică exportul, dar l-au reglementat în așa fel încât îți trebuie o anumită licență pe care doar guvernul ți-o poate da. Iar dacă guvernul chinez refuză ca o companie chineză să exporte către o companie americană, nu va avea loc exportul. Cum s-a întâmplat în SUA cu exportul cipurilor de ultimă generație”, a explicat, pentru Cotidianul, Andreea Brînză, cercetătoare specializată pe China.

În timp ce Europa și-a închis minele și nu s-a concentrat pe a-și asigura, pe termen lung, mineralele rare, a devenit dependentă de industria chineză și de lanțurile sale de aprovizionare. China însă și-a gândit această strategie pe termen lung, luând în considerare implicațiile geopolitice generate de cererea și capacitatea globului de a procesa aceste minerale.

Citește și: Cine sunt cei șase miliardari ai României. Au o avere de 100.000 de ori mai mare decât avuția medie

„China are un avantaj, pentru că statul chinez a investit masiv și a susținut industria energiei verzi, a investit mult în mașini electrice, baterii, panouri solare și în aceste domenii au devenit lideri pe piața internațională. Pentru că au acces la rezervele de minerale rare, au capacitatea să le prelucreze și să le producă, ceea ce le dă un avantaj competitiv.

Această tentativă de a limita exportul de metale rare către lumea vestică a fost un duș cu apă rece atât pentru SUA cât și pentru Uniunea Europeană, pentru că și-au dat seama că din cauza politicilor de mediu, care bineînțeles că sunt binevenite, ei au renunțat la a se mai concentra pe industria extractivă, industria minieră și pe rafinării.

Acest lucru a creat un dezechilibru în ecosistemul lanțului de aprovizionare, iar SUA și UE au ajuns dependente de China. Dacă în următorii 10-20 de ani Uniunea Europeană, SUA, Japonia și alte economii importante vor reîncepe să investească în rafinării și în capacitate de extracție, competiția aceasta a resurselor s-ar putea echilibra”, conchide cercetătoarea Andreea Brînză.