De ce recomandă Consiliul Fiscal creșterea vârstei de pensionare? Motivele pentru care pilonul 1 intră în colaps

Creșterea vârstei de pensionare este un subiect care preocupă întreaga lume, nu doar România. Consiliul Fiscal a transmis că vârsta de pensionare ar trebui ajustată în funcție de speranța de viață a românilor. Atunci când speranța de viață crește, să crească și vârsta de pensionare. Propunerea vine de fapt ca o potențială soluție pentru problemele de la pilonul 1. Deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat, BASS, de unde se plătesc pensiile și diferite indemnizații sociale, a ajuns la 52 de miliarde de lei. Acest deficit se va adânci odată ce încep să iasă la pensie decrețeii.

Creșterea vârstei de pensionare va deveni un proces obligatoriu, arată datele unui studiu al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. OCDE spune că vârsta de pensionare în România va ajunge la 67 de ani până în 2060, iar în unele țări europene, precum Danemarca, va ajunge chiar la 74 de ani. În România, creșterea vârstei de pensionare este recomandată și de Consiliul Fiscal care trage un semnal de alarmă în legătură cu sustenabilitatea bugetului de asigurări sociale de stat.

Creșeterea vârstei de pensionare, „o dramă europeană și mondială”

„Această dramă nu este românească, este europeană și mondială, se întâmplă peste tot. Ea este după un model asiatic, i-aș spune eu, pentru că în Asia, cu câteva excepții, nu există un sistem social de pensii privat, doar oamenii care-și construiesc așa ceva. Drama europenilor va fi mai semnificativă atunci când puterea de cumpărare a sistemului Pay-As-You-Go, fondurile pilon 1, nu va fi suficientă să amelioreze punctul de inflexiune a ieșirii din activitatea productivă”, a declarat, pentru Cotidianul, Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale la ASE.

În sistemul de pensii Pay-As-You-Go, contribuțiile plătite astăzi de angajați nu sunt virate într-un cont în care banii sunt investiți pentru pensionare, cum este la pilonul 2 sau 3. Banii sunt folosiți pentru plata pensiilor din sistemul public.

Pensiile sunt plătite și din bani împrumutați

Dintr-un buget al asigurărilor sociale de stat anual de 250 de miliarde de lei, deficitul a ajuns în 2025 la 52 de miliarde de lei. Sunt bani care sunt acoperiți de statul român din alte bugete sau chiar din împrumuturi. Situația va deveni și mai gravă odată ce ies decrețeii la pensie. Estimările sunt că în următorii cinci ani ar putea ieși din câmpul muncii între 700.000 și un milion de români, iar numărul pensionarilor îl va depăși atunci pe cel al angajaților.

Pentru a ține acest buget sub control, politicienii vor fi nevoiți ori să înghețe pensiile, ori să crească vârsta de pensionare, ori să crească contribuțiile angajaților la pilonul 1. Însă chiar dacă aceste contribuții o să crească, analizele CFA arată că rata de înlocuire, adică raportul dintre prima pensie și ultimul salariu, va deveni din ce în ce mai mic.

Puterea de cumpărare a pensiilor o să scadă

„Încerc să dau acest mesaj către populație că rata de înlocuire, care în prezent este de 47%, va scădea în timp. Nu se va întâmpla peste noapte, dar peste 20-30 de ani, până în 2070, conform ultimului studiu publicat de CFA, vom ajunge la o rată de înlocuire pe pilonul 1 spre 25-30% din ultimul salariu. E clar că rata de înlocuire va scădea de la 47% la 25-30% și trebuie să ne pregătim din timp venind cu venituri complementare pilonului 1 și pentru a ne asigura un trai decent”, a declarat, pentru Cotidianul, Cristian Pascu, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România.

Asta înseamnă că astăzi, dacă un angajat are un salariu de 6.000 de lei și iese la pensie, pensia va fi de aproximativ 3.000 de lei. Însă pe viitor, într-un exemplu identic, pensia o să scadă la 2.000 de lei.

Veniturile angajaților o să scadă cu 70% la pensie

„50% din ultimul salariu înseamnă o scădere a veniturilor când intri în pensie, dar ce se întâmplă când acest 50% va scădea? Dacă nu începi din timp să te gândești cum completezi aceste venituri va fi o problemă reală peste 20-25 de ani când o să constați că pensia pe care ți-o dă statul român va fi o pensie de subzistență. Va fi o pensie din care vei avea probabil minimul necesar ca să supraviețuiești, nu va fi o pensie de confort”, este de părere Cristian Pascu.

Consiliul Fiscal arată că problemele de la pilonul 1 nu sunt de ieri, de astăzi, ci de aproape 20 de ani. Singurii ani în care bugetul de asigurări sociale de stat a fost pe excedent au fost în perioada 2007-2008, însă de atunci, acest buget a intrat pe deficit. Situația a scăpat de sub control în anul electoral 2024. Pensiile au fost majorate de două ori atunci: indexarea cu rata inflației la 1 ianuarie și marea recalculare, în urma căreia majoritatea pensionarilor au primit bani în plus.

După marea recalculare, statul nu mai poate indexa pensiile

Din cauza acestor creșteri abrupte ale cheltuielilor de la bugetul de asigurări sociale, cumulate cu alte cheltuieli extraordinare în anul electoral, România a ajuns la un deficit bugetar de 9,3%. Pensiile au fost apoi înghețate în 2025 și 2026, iar acum riscă să fie înghețate și în 2027, pentru că statul nu mai are bani pentru a le indexa. Astfel de situații pot să apară și pe viitor, iar din acest motiv, specialiștii recomandă ca angajații de astăzi să se pregătească din timp pentru ieșirea din activitate.

„Recomand 100% folosirea integrală a tuturor combinațiilor, pilonul 2, 3, 4, tot ce există, folosirea la maximum a tuturor ofertelor și beneficiilor fiscale (angajatorul poate contribui cu 400 de euro pe an într-un cont de pensii private pilon 3 pentru angajat fără să fie impozitată suma n.r.). Cetățeanul modern, dacă vrea să aibă confortul ieșirii mai repede din activitatea productivă sau o pensie mai confortabilă sau independența financiară, cum o predăm noi la școală, va trebui să accelereze asumarea de risc și această asumare de risc înseamnă portofolii investiționale, nu doar obligațiuni”, spune profesorul Adrian Mitroi, care este de părere că această criză a puterii de cumpărare a pensionarilor se va adânci în următorii ani.

Cresc randamentele la fondurile private de pensii

Fondurile de pensii facultative au ajuns în iulie 2026 la active de 9,14 miliarde de lei, în creștere cu 40% față de aceeași perioadă a anului trecut. Administratorii investesc acești bani în acțiuni la Bursa de Valori București și în titluri de stat. În același timp, fondurile de pensii de la pilonul 2 au avut în 2025 cel mai bun an din istorie, înregistrând un randament de 19,2% și active de peste 200 de miliarde de lei (în prezent activele au ajuns la 250 de miliarde de lei). Pilonul 2, alături de pilonul 3, reprezintă surse de venit în plus, pe lângă pensia de la stat, pentru angajații care ies din activitate. Însă necesar este și un cont de investiții la Bursă, spun specialiștii. Numărul investitorilor la BVB este în continuă creștere și a depășit recent pragul de 310.000.

Creșterea vârstei de pensionare, posibilă datorită standardului vieții. Românii pot rămâne activi până la 70 de ani

„Ieșirea la pensie trebuie să fie cât mai îndepărtată, omul modern are capacități, are sănătate, are speranță de viață mult mai mare. Nu aș face diferențe între doamne și domni și cred că 65 de ani nu este o vârstă suficient de mare, poate 67, chiar 70 de ani. La 70 de ani ar trebui să fie cea mai grozavă perioadă, cu toate beneficiile. Sunt oameni care nu pot sau nu vor, dar cei care pot și vor să rămână la muncă ar trebui să aibă un bonus substanțial. La 70 de ani foarte mulți oameni sunt capabili, au experiență, mai ales că avem un deficit pe toate palierele, de ce să nu le lași seniorilor această oportunitate? Să se simtă și ei folositori. Ei sunt oricum excepțional de folositori în creșterea copiilor și a noilor generații”, este de părere profesorul Adrian Mitroi.

Din acest motiv legea pensiilor a fost schimbată, iar acum un angajat poate rămâne la muncă până la 70 de ani, cu acordul angajatorului. Poate face acest lucru dacă încă se simte în stare să muncească, dacă nu vrea ca veniturile sale să scadă sau pentru a strânge mai mulți ani de vechime. Ultima lege a pensiilor publice a introdus un sistem de bonusare pentru pensionarii cu mai mulți ani de activitate. Cu cât ai lucrat mai mult, cu atât primești mai multe puncte de pensie. Însă angajații de astăzi ar putea ieși mai devreme la pensie datorită acestor modalități alternative de economisire.

Angajații de azi trebuie să economisească pentru pensie

Cristian Pascu, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România, spune că angajații nu trebuie să înceapă să contribuie la pilonul 3 sau 4 cu sume mari.

„E necesar să contribuim la pilonul 3, la pensiile facultative, să facem investiții pe termene lungi, o combinație între fondurile de pensie și fondurile de investiții. Trebuie făcută o combinație între ceea ce înseamnă investițiile personale, pe termen lung, și fondul de pensie care îți asigură un confort, banii putând fi accesați doar atunci când împlinești 60 de ani, în cazul pilonului 3, fie la decizia de pensionare, în cazul pilonului 2. De aceea e important să o facem din timp. Nu trebuie sume foarte mari, important e să ai o disciplină, să depui constant o sumă de bani, iar efectul acumulării se va vedea în timp”, spune Cristian Pascu.

Când crește contribuția obligatorie la pilonul 2

Fiecare angajat din România contribuie cu 4,75% din salariul brut la pilonul 2 de pensii, care este administrat de fonduri de pensii private. Câștigul realizat de aceste fonduri de pensii în numele celor care contribuie este foarte mare: de peste 100 de miliarde de lei de la înființarea pilonului 2.  Contribuția la acest pilon ar trebui să crească treptat până în 2030 și să ajungă la 6% din salariul brut. Însă mulți politicieni se opun pilonului 2 de pensii, deoarece, spun ei, ia bani de la pilonul 1 și de acolo vine deficitul.

„Eu cred că cifrele arată cât de bine au fost administrați banii din pilonul 2 și câștigul net arată 108 miliarde de lei, ceea ce este o cifră impresionantă. Faptul că s-au transferat niște bani de la contribuția de asigurări sociale către fondurile de pensii administrate privat asta arată că știm să ne facem treaba și am investit în interesul participanților. Asta înseamnă că banii trebuie transferați către pilonul 2”, spune Cristian Pascu.