Germania și Ungaria cresc taxele pentru bogați. România, când? Politolog: „Domină un curent neoliberal”

Într-un context economic dificil pentru germani, guvernul de la Berlin a luat decizia de a introduce un nou prag de impozitare pentru angajații care câștigă mai mult de 280.000 de euro pe an.

În Ungaria, guvernul condus de Peter Magyar introduce o nouă taxă pentru marile averi, justificând astfel lupta împotriva milionarilor care au apărut din afaceri cu statul din timpul guvernării Orban. În România, discuțiile despre impozitarea marilor averi și impozitul progresiv sunt tabu.

Guvernele din Germania și Ungaria au luat decizia de a-i taxa suplimentar pe cei mai bogați. Fiecare țară are propriul motiv: în Germania, pentru a ridica nivelul de trai al cetățenilor cu venituri reduse în timpul crizei economice, iar în Ungaria, pentru a strânge mai mulți bani la buget de pe urma averilor făcute din afaceri cu statul.

Chiar dacă țara noastră se confruntă cu probleme bugetare grave, iar angajații cu salarii mici sunt cei mai afectați de criză, politicienii evită subiectul impozitării progresive.

Germania crește veniturile familiilor cu 600 de euro

Taxa pentru bogați din Germania reprezintă, de fapt, o nouă cotă a impozitului progresiv pe venit aplicată cetățenilor cu câștiguri anuale mai mari de 280.000 de euro. Pentru ei se va aplica o cotă de impozitare de 47%, cu două procente mai mult decât vechea cotă de impozitare, aplicată celor cu venituri mai mari de 250.000 de euro.

Scopul acestei măsuri este de a crește veniturile angajaților cu salarii mici și a familiilor defavorizate. Reforma fiscală din Germania, care conține și alte măsuri, ar urma să aducă la buget 10 miliarde de euro, bani care vor fi redistribuiți către gospodăriile cu venituri mici.

„Cei care suferă cel mai mult din cauza inflației și a salariilor stagnante vor fi ușurați fiscal. Calculăm o economie de până la 600 de euro pe an, în medie, pentru o gospodărie obișnuită. Aceasta este o sumă respectabilă, având în vedere mijloacele limitate ale finanțelor publice”, a declarat cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, la începutul lunii iulie, când a anunțat reforma fiscală.

Cu ce diferă cazurile Germania și Ungaria

„Avem o scădere a standardului de viață în ultimii ani, avem diverse anxietăți cu privire la modelul economic german, pentru că industria de automobile nu prea mai face față competiției din China, mai ales când vine vorba de mașini electrice. Vedem și o creștere a extremei drepte care se bazează pe aceste anxietăți economice.

Iată că guvernul german ia măsuri și încearcă să redistribuie mai bine plasa de bunăstare economică, de la cei mai bogați la cei mai puțin norocoși. În Germania, nu e vorba neapărat de o taxă pe averi, cât este vorba de o creștere a pragului superior al impozitului pe venit, de la 45 la 47%”, a explicat, pentru Cotidianul, politologul Vlad Adamescu.

În Ungaria, însă, explicațiile venite de la premierul Peter Magyar sunt mai politice, dar și pragmatice. Guvernul a pregătit un impozit pentru averile mai mari de un miliard de forinți, aproximativ 3,1 milioane de dolari. Este o taxă justificată prin faptul că în ultimii ani, în timpul guvernării Orban, a apărut o nouă clasă de milionari din afaceri cu statul. În această perioadă de timp, educația și sănătatea au fost subfinanțate, iar inegalitățile sociale și economice s-au accentuat.

OECD estimează că această taxă de 1% pe averea netă a milionarilor poate aduce venituri la bugetul de stat cuprinse între 0,3 și 0,6% din PIB pe an, adică între 600 de milioane și 1,2 miliarde de euro. Ungaria va avea anul acesta și cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, estimat la 7,5% din PIB.

Tot mai multe țări taxează bogații

Fie că vorbim despre justificări politice, susținute însă de argumente legate de problemele bugetare, fie că vorbim de motive economice, care în spate au argumente legate de nivelul de trai, tot mai multe țări adoptă taxe mai mari pentru bogați.

Nu vorbim însă de o revoluție socialistă, având în vedere că în Germania este la putere un guvern conservator de centru-dreapta, iar în Ungaria, un guvern de dreapta. Și nu sunt singurele țări care cresc taxarea bogaților.

Într-un context economic prost, cu deficit bugetar foarte mare și nemulțumiri sociale în creștere, de ce nu ar lua și țara noastră o astfel de decizie politică?

„În România, de peste 30 de ani, domină un curent neoliberal, libertarian, în care dacă propui astfel de măsuri vei fi imediat distrus de opinia publică. Adevărul este că România are printre cele mai mici niveluri de impozitare a averilor mari, veniturilor mari. În România, este mai mult impozitată munca.

Politicienii ar trebui să se gândească la creșterea impozitului pe câștigurile de capital, la impozitarea mai mare a dividendelor, a dobânzilor, a veniturilor din chirii foarte mari și sunt multe alte măsuri pe care politicienii din România le pot implementa care nu ar afecta 95% din populația României”, este de părere Vlad Adamescu.

Ce efect ar avea impozitarea progresivă în România

În ultimii ani PSD a propus de mai multe ori în spațiul public introducerea sub diferite forme a unei impozitări progresive a muncii. Adică angajații cu venituri mici să plătească un impozit mai mic, iar cei cu venituri mari, un procent mai mare din salariu.

În România este în vigoare cota unică de impozitare, adică toți angajații, indiferent de salariu, plătesc un impozit pe venit de 10%. Chiar dacă această cotă nu a fost modificată în ultimii ani, încasările din acest impozit au continuat să crească datorită creșterilor salariale:

– 33,7 miliarde de lei în 2022
– 40,3 miliarde de lei în 2023
– 49 miliarde de lei în 2024
– 58,8 miliarde de lei în 2025

Adoptarea impozitului progresiv ar putea duce la dublarea sumelor colectate la bugetul de stat de pe urma acestui impozit, conform unei analize a Comisiei Europene făcute în vara anului trecut. Practic, veniturile statului din această sursă ar putea crește, în cel mai optimist scenariu, cu 60 de miliarde de lei. La un deficit de 146 de miliarde de lei, cât a fost în 2025, această măsură ar fi acoperit jumătate din gaura bugetară.

„Nimeni nu-și dorește taxe mari, dar fără un nivel consistent de impozitare nu te poți aștepta nici la servicii publice de calitate. Cele două sunt întotdeauna legate. Dacă vrem servicii publice care să funcționeze, de la sănătate la educație, trebuie să ne așteptăm la un nivel de impozitare adecvat”, spune Vlad Adamescu.

Taxarea veniturilor mari ar putea contribui la reducerea deficitului

Impozitul progresiv ne este recomandat de Comisia Europeană, Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional și de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. În același timp, dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, doar România, Bulgaria, Ungaria și Estonia mai au cota unică de impozitare.

În contextul deficitului bugetar ridicat, care are nevoie de măsuri suplimentare pentru a fi redus în anii următori, impozitarea progresivă ar putea fi o soluție.

„În România, din păcate, nu suntem încă în punctul politic în care așa ceva este fezabil. Reducerea deficitului bugetar se concentrează pe reducerea cheltuielilor în condițiile în care, în ciuda lucrurilor pe care le vedem în presă cu acești bugetari de lux, care există și nu ar trebui să aibă astfel de venituri, cheltuielile statului român sunt relativ modeste cu restul UE.

Și cheltuielile și veniturile statului român sunt foarte mici. Impozitarea progresivă este o soluție care trebuie implementată”, a declarat, pentru Cotidianul, politologul Vlad Adamescu.

Legi date pentru popor, dar care nu-s aplicate

La data de 1 iulie 2024 a intrat în vigoare o lege în urma căreia veniturile fără sursă identificată de ANAF urmau să fie impozitate cu 70%. La vremea respectivă, politicienii au justificat adoptarea acestei legi ca măsură de descurajare a evaziunii fiscale și a nedeclarării veniturilor.

În același timp, politicienii au adoptat și o lege care-i scapă pe evazioniști de închisoare, dacă evaziunea fiscală este mai mică de un milion de euro, iar cel prins dă banii înapoi și plătește niște penalități.

Singura explicație a politologului Vlad Adamescu cu privire la aceste intenții false de a impozita marile averi este populismul.

„Astfel de inițiative rămân întotdeauna la nivelul de inițiative pur populiste, doar ca să facă valuri în presă și să afle alegătorii că s-a propus așa ceva.

Niciodată nu am avut propuneri serioase de acest fel pentru că consensul de idei din spațiul public românesc este blocat la finalul anilor 90, în care statul este răul absolut care nu poate să facă nimic, iar privatul trebuie să domine. Aceste abordări au fost abandonate în restul Europei. Avem mulți politicieni, inclusiv prim-ministrul interimar, care au astfel de idei”, este de părere Vlad Adamescu.

PSD amenință cu impozitarea progresivă

În același timp, politologul este de părere că PSD a amenințat mai mult cu susținerea impozitării progresive decât cu argumentarea adoptării sale din prisma beneficiilor sociale și economice.

În cea mai recentă analiză făcută de Comisia Europeană cu privire la implementarea impozitului progresiv în România, în care se stabilesc trei praguri ipotetice de impozitare, de 8% pentru salariile mici, 12% pentru salariile medii și 18% pentru salariile mari, bugetul de stat ar colecta în cel mai optimist scenariu peste 60 de miliarde de lei în plus în fiecare an.

În același timp, veniturile gospodăriilor cu angajați plătiți cu salarii mici ar crește cu doar 0,16%, în timp ce în cazul gospodăriilor cu salarii medii, veniturile ar scădea cu 0,47%, iar în cazul celor cu salarii mari, pierderea de venit ar fi de 4,4%, conform analizei Comisiei Europene. Adică impactul social va fi unul mic, însă beneficiile economice ar putea fi semnificative.

„Liderii PSD n-au nicio treabă cu social-democrația”

„Politicienii din baricada de centru stânga nu au fost niciodată serioși când vine vorba de introducerea unor astfel de propuneri de politici publice. Marcel Ciolacu, de când a devenit președintele PSD, a discutat într-una de introducerea impozitării progresive, dar când a fost prim-ministru nu a făcut niciun fel de mișcare în direcția aceasta.

Și nici miniștrii PSD care au făcut parte din guvernele din ultimii ani. Niciodată nu au fost serioși când a venit vorba de astfel de propuneri. Majoritatea liderilor PSD nu au nimic de-a face cu social-democrația”, este de părere politologul Vlad Adamescu.