Inflație, datorie publică, fonduri europene, risc de recesiune. Analiza purtătorului de cuvânt BNR asupra economiei

„Fondurile europene au reprezentat o soluție pentru economia românească în 2026. Ceea ce trebuie să se înțeleagă este că economia românească nu trebuie să fie una care să se bazeze numai pe fonduri europene. Trebuie să creăm condițiile pentru investiții private și aici avem mult de lucru”, a declarat, pentru Cotidianul, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

Institutul Național de Statistică a transmis că inflația a ajuns la 6,2% în august, în scădere cu două procente față de luna iulie. O premieră pentru economia românească este că prețul alimentelor a scăzut în luna august față de luna iulie, în pofida costurilor mai ridicate cu transportul și distribuția, generate de prețurile foarte mari ale carburanților. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, spune că inflația va continua să scadă, însă prețurile ar putea fi influențate de factori externi care nu sunt sub controlul României.

INS a transmis că inflația a scăzut la 6,2% în august, odată ce a ieșit din calculul inflației impactul majorărilor de TVA și al liberalizării pieței de energie. Inflația la alimente este cea mai mică, de 2,6%, urmată de cea a mărfurilor nealimentare, de 6,3%, și de cea a serviciilor, de 11,2%. Datele INS arată că făina, mălaiul, untul, zahărul, fasolea boabe, cartofii, legumele proaspete și fructele sunt mai ieftine în august 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, dacă inflația scade nu înseamnă că și prețurile de la raft scad – ele de fapt cresc în continuare, însă mult mai lent.

Premieră în România: scade prețul alimentelor

„La nivelul prețurilor la alimente se vede o scădere a indicelui de inflație. Sunt o serie întreagă de produse proaspete care au avut scăderi de preț, ceea ce este o premieră pentru ultimele luni. Pe de altă parte, avem presiuni permanente care vin din partea prețurilor la servicii și combustibili. Sunt elemente care pun sub semnul întrebării evoluția inflației pe viitor. Tendința, evident, este una descendentă, ea va continua chiar dacă o să mai apară oscilații temporare pe parcursul lunilor următoare”, a declarat, pentru Cotidianul, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.

El este de părere că economia românească a depășit vârful inflaționist și că un impact important în acest lucru l-a avut politica Băncii Centrale, care a „ținut dobânzile la un nivel moderat”, lucru ce a avut efecte benefice asupra inflației.

Economia se confruntă cu un nou declanșator de inflație

Dacă în vara anului trecut cel mai important declanșator de inflație a fost liberalizarea pieței de energie, care a dus la creșterea prețurilor bunurilor de consum, acum vedem un fenomen similar cu carburanții. Un litru de benzină se vinde cu 10 lei, în timp ce un litru de motorină cu 10 lei și 50 de bani, în condițiile în care acciza s-a redus deja cu 85 de bani.

„Vedem cifrele, din păcate ele reflectă o tendință mondială care nu are un răspuns foarte clar în sensul temperărilor și evident că e principalul factor care declanșează inflație în continuare. E drept că am avut variații pe aceste prețuri. Luna trecută ele nu au avut un impact atât de puternic ca și acum două luni, dar asta nu e o certitudine și nu arată decât că suntem într-o perioadă de volatilitate maximă în ceea ce înseamnă prețurile la combustibili”, spune Dan Suciu.

Crește cheltuiala cu carburanții, cresc prețurile la raft

Cotația internațională a barilului de petrol a ajuns la 105 dolari, iar la pompă, în România, nu se poate spune clar cât de mult vor crește prețurile. Datele Institutului Național de Statistică arată că la capitolul mărfuri nealimentare cea mai mare inflație este la benzină, 25%, și motorină, 35%. Analizele retailerilor arată că o creștere cu 10% a cotațiilor internaționale de țiței duce la o creștere cu 1–1,5% a prețurilor de la raft.

„Nu vreau să exagerez și nici să temperez semnificativ acest impact pentru că de multe ori se spune că prețurile de la combustibil se transferă integral în produse. Nu, nu este chiar așa. Ele evident că se transferă, nu putem face abstracție de la acest proces natural și firesc care se întâmplă, de transfer al prețurilor la combustibili asupra altor produse, pentru că produsele respective conțin prețurile de transport. Dar nu este un transfer integral”, explică Dan Suciu.

Crește riscul de recesiune din cauza crizei carburanților

El spune că România, la fel ca majoritatea statelor de pe glob, depinde în această criză a carburanților de evoluțiile conflictului din Orientul Mijlociu. Cu o criză a combustibililor care se lungește, riscul de încetinire a economiei crește în majoritatea statelor europene, mai ales în România.

La noi, problema este dacă România va intra sau nu în recesiune, dacă vom închide anul pe plus sau pe minus din punct de vedere al creșterii economice. Dan Suciu spune că impactul prețurilor ridicate de la pompă are efecte asupra încetinirii economiei, însă dacă România intră în recesiune, nu putem da vina integral pe acest fenomen.

„Aș pune tot capitolul energie la capitolul riscuri, nu doar carburanții, pentru că prețurile la energie în România sunt relativ ridicate și ele au un impact semnificativ asupra producției industriale, asupra tot ceea ce înseamnă creștere economică. (…)

Cele mai mari riscuri pentru economia românească

El (prețul energiei n.r.) este disturbator și extrem de deranjant la nivelul consumului. Observăm apetența pentru circulația cu automobilul la nivelul populației și evident că banii utilizați la nivelul achiziției de carburanți nu se mai pot duce pe alte elemente de consum.

Sunt multe riscuri la nivelul economiei, riscuri legate de prețul la energie, apetența pentru consum, costurile crescute pe care datoria publică le generează și care se transferă inevitabil asupra economiei. Statul este principalul cheltuitor sau investitor, depinde cum vreți să spuneți, în economia românească”, a declarat, pentru Cotidianul, Dan Suciu.

Deficitul bugetar scade, problemele rămân

Chiar dacă deficitul bugetar al României este în scădere, ne apropiem de finalul anului și viitorul Guvern trebuie să vină cu un plan pentru 2027. În 2027 sunt necesare noi măsuri care să reducă în continuare deficitul bugetar, dar și de investiții publice semnificative, în condițiile în care țara noastră nu va mai primi bani din Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Pentru 2026, într-adevăr, PNRR-ul reprezenta colacul de salvare pe care l-am utilizat parțial aș spune, adică nu la nivelul maxim la care am fi putut. Știți și dvs. motivele pentru care acest lucru s-a întâmplat, nu vreau să mai intru în discuție. Este un capitol închis. Fondurile europene au reprezentat o soluție pentru economia românească în 2026. Ceea ce trebuie să se înțeleagă este că economia românească nu trebuie să fie una care să se bazeze numai pe fonduri europene. Trebuie să creăm condițiile pentru investiții private și aici avem mult de lucru”, este de părere Dan Suciu.

Investițiile publice, povară și salvare pentru economie

Principala problemă la acest capitol este lipsa banilor. Statul român este cel mai mare investitor din economie, însă în ultimii ani a împrumutat sume uriașe de bani de pe piețele externe. Suntem dependenți de împrumuturi, pe care le finanțăm foarte scump, iar costurile cu dobânzile au ajuns anul acesta la peste 60 de miliarde de lei, echivalentul a 3% din PIB.

Investițiile publice au ajuns, în acest context, atât o povară, cât și o salvare pentru economie. Iar cum multe proiecte din PNRR au fost ratate, unele dintre ele riscă să se transforme într-o nouă gaură pentru bugetul de stat, dacă nu se vor găsi alte surse europene de finanțare.
Împrumuturile care pun presiune pe economie

„Pe investițiile publice, ele trebuie să fie fezabile pe baza unor împrumuturi care să nu împovăreze și mai mult serviciul datoriei. Din nou ajungem la acest capitol care înseamnă stabilitatea financiară a statului român, adică deficite bugetare și împrumuturi care se pot gestiona la dobânzi rezonabile.

Avem multe semne de întrebare aici pentru că instabilitatea politică nu determină un comportament predictibil la nivelul evoluției deficitului bugetar și implicit a costurilor pe care datoria publică le are. Împrumuturile pe care le face statul român sunt surse de investiții veritabile dacă ele se fac la dobânzi rezonabile. Aici este un canal extrem de fragil pe care anul viitor va trebui să evolueze economia românească”, a declarat, pentru Cotidianul, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.