Luca Niculescu a depus lista de miniștri și programul de guvernare

Premierul Luca Niculescu a depus joi seară programul de guvernare și lista de miniștri la Parlament, în ultimele ore în care ar mai fi putut depune documentele. Pentru noul cabinet, urmează audierea miniștrilor în Parlament de comisiile de specialitate, iar mai apoi urmează votul de încredere, în cadrul căruia are nevoie de 233 de aleși care să susțină guvernul.

De la ora 20:30 începe Ședința Reunită a Birourilor Permanente ale Senatului și Camerei Deputaților, pentru a decide calendarul audierilor și votului.. Până acum, guvernul lui Luca Niculescu pare că se bucură de susținerea a cel puțin 272 de parlamentari din PSD, PNL, UDMR, UPR și minorități. Acestora li se pot adăuga și neafiliați sau senatori PACE.

Mesajul premierului desemnat Luca Niculescu

Imediat după depunerea listei de miniștri și a programului de guvernare, Luca Niculescu a transmis un mesaj pe Facebook.

„Astăzi am depus în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor.

Echipa pe care o propun reunește miniștri desemnați de Partidul Social Democrat, care a decis să își asume participarea la guvernare, și specialiști fără apartenență politică. Este o formulă mai puțin obișnuită în România, dar una care răspunde situației în care ne aflăm. După luni de criză politică, avem nevoie de un guvern care să poată lua rapid decizii și să răspundă unor probleme economice și sociale care nu mai suportă amânare.

Miniștrii au parcursuri diferite, dar vor forma o singură echipă, cu un singur program și o singură responsabilitate: să lucreze pentru România. Indiferent dacă sunt desemnați de PSD sau sunt independenți, vor lucra după aceleași obiective, aceleași termene și aceleași reguli.

Învestirea guvernului, ca și proiectele esențiale ale țării, au nevoie de sprijinul mai multor forțe politice. Le mulțumesc reprezentanților PSD pentru decizia de a-și asuma participarea la guvernare și pentru dialogul constructiv din această perioadă. Le mulțumesc, de asemenea, reprezentanților PNL, UDMR, grupului minorităților naționale și celorlalți parlamentari care și-au anunțat susținerea, fiecare în condițiile sale. Apreciez responsabilitatea și deschiderea de care au dat dovadă.

În primele luni ne vom concentra asupra lucrurilor care nu mai pot aștepta:

– rectificarea bugetară, pentru a evita blocaje în funcționarea spitalelor, în aprovizionarea cu medicamente și în plățile către primării și firme;
– adoptarea bugetului pentru 2027 până la sfârșitul anului;
– sprijinirea persoanelor vulnerabile în fața facturilor din această iarnă;
– relansarea economiei, susținerea întreprinderilor românești și îmbunătățirea colectării veniturilor la buget;
– consolidarea apărării și securității țării.

Am spus de la început că România are nevoie de punți, nu de ziduri. Am făcut câțiva pași importanți în ultimele zile. Urmează audierile miniștrilor în comisiile parlamentare și votul de învestitură, săptămâna viitoare.”

Lista de miniștri a Guvernului Niculescu

• Vicepremier și MAI: Marian Neacșu
• Ministerul Apărării: Ștefan Oprea
• Ministerul Afacerilor Externe: Dan Neculăescu
• Ministerul Finanțelor: Alexandru Nazare
• Ministerul Economiei: Daniel Zamfir
  • Ministrul delegat pentru Comunicare și IA: Bogdan Dumitru
• MIPE: Mihai Ghigiu
• Ministerul Sănătății: Alexandru Rogobete
• Ministerul Muncii: Florin Manole
• Ministerul Educației: Sorin Costreie
  • Ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar: Sorin Ionescu
• Ministerul Transporturilor: Ștefan Popa
• Ministerul Mediului: Natalia Intotero
• Ministerul Culturii: Ioana Ciocan
• Ministerul Justiției: Radu Marinescu
• Ministerul Dezvoltării: Marcel Stoica
• Ministerul Agriculturii: Florin Barbu
• Ministerul Energiei: Dumitru Chisăliță

Programul de guvernare depus de Luca Niculescu la Parlament

Inițial, înainte de decizia PSD de a intra la guvernare, Luca Niculescu a compus un program de guvernare împreună cu mai mulți experți tehnocrați. PSD avea de asemenea un program pregătit, în cazul în care Sorin Grindeanu, șeful partidului, ar fi fost desemnat pentru a forma un guvern.

În conceperea primului program de guvernare, surse spun că Luca Niculescu a cerut puncte de vedere de la diferiți actori statali, dar și de la partide. Totodată, social-democrații au cerut pentru a intra în guvern ca mai multe măsuri promovate de partid să fie incluse în programul executivului condus de Luca Niculescu.

„Trecem de la o economie bazată pe import și pe forță de muncă ieftină la una bazată pe producție internă, inovare și tehnologie și de la o ajustare bugetară predominant cantitativă la o consolidare calitativă: reducem deficitul prin cheltuieli mai eficiente, colectare mai bună și combaterea marii evaziuni, protejând investițiile, producția și puterea de cumpărare. Obiectivul este o economie mai puternică, capabilă să susțină un deficit mai mic și o datorie sustenabilă”, se arată în secțiunea de „ce ne dorim” a programului de guvernare.

Mai jos, prezentăm câteva dintre cele mai importante puncte ale programului de guvernare.

Bugetul pe 2027

„Bugetul pe 2027 este cel mai dificil din acest ciclu. Granturile PNRR dispar, dobânzile rămân ridicate, cheltuielile cu apărarea cresc (SAFE), indexarea pensiilor și sprijinirea țintită a populației vulnerabile și eliminarea IMCA trebuie să încapă în aceeași ecuație.

(…) Calendar fix. Proiectul bugetului și Strategia fiscal-bugetară 2027–2029 se publică și sunt adoptate de Guvern cel mai târziu în cursul lunii decembrie, iar bugetul este votat de Parlament până la 31 decembrie.

Țintă de deficit pe traiectoria convenită cu Comisia Europeană.

Strategia fiscal-bugetară aprobată de către Parlament din martie 2026 prevede 5,2% din PIB (ESA), iar estimările de lucru indică un deficit cash de aproximativ 110 mld. lei. Ținta finală se fixează pe baza prognozei de toamnă, fără a depăși plafonul de cheltuieli.”

Cadrul fiscal al Programului de Guvernare 2027–2028

„Programul se implementează cu respectarea traiectoriei de consolidare fiscal-bugetară și a plafonului de creștere a cheltuielilor nete stabilit pentru România. Pentru 2027, construcția bugetară menține deficitul public în marja traiectoriei asumate, concomitent cu menținerea puterii de cumpărare a pensionarilor, cu atenție specială pentru pensiile mici și pentru cei mai vulnerabili din societate, menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice și creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare.

Măsurile de relansare economică și de combatere a erodării puterii de cumpărare se compensează prin:

a) economii structurale din analizele de raționalizare a cheltuielilor (spending reviews), reorganizarea administrației, prioritizarea programelor și eficientizarea subvențiilor;

b) creșteri ale veniturilor din măsuri concrete de conformare fiscală, recuperarea arieratelor și combaterea evaziunii și a fraudei fiscale, cu un indicator de performanță pentru ANAF reflectați in indicatorii de performanță;

c) reducerea presiunii asupra bugetului național prin utilizarea prioritară a fondurilor europene nerambursabile pentru cheltuielile eligibile.

(…) IMCA se elimină de la 1 ianuarie 2027, cu impactul inclus în buget și fără nicio prorogare. IMCA penalizează cifra de afaceri în locul profitului real, descurajează investițiile și afectează competitivitatea companiilor, motiv pentru care eliminarea sa este esențială pentru un mediu fiscal echitabil și predictibil.”

Risipa și privilegiile

„Statul reduce mai întâi propriile cheltuieli, risipa și privilegiile, lărgește baza de impozitare prin combaterea evaziunii și revizuirea facilităților și a regimurilor preferențiale și nu adaugă poveri contribuabililor corecți.

În același timp, persoanele vulnerabile — pensionarii cu pensii mici, familiile cu venituri reduse, gospodăriile afectate de costul energiei — sunt protejate prin măsuri de sprijin social țintit, pe bază de testare a veniturilor, cu obiectivul refacerii treptate a puterii lor de cumpărare, pe măsura spațiului fiscal.

Salariile publice și prestațiile sociale evoluează după mecanisme obiective, corelate cu productivitatea, cu performanța economiei și cu dinamica veniturilor, iar fiecare inițiativă cu impact bugetar semnificativ este însoțită de evaluare pe cel puțin patru ani, de surse de finanțare și de măsuri compensatorii.”

Finanțarea deficitului și datoria publică

„Obiectivul principal este revenirea la perspectiva stabilă a ratingului în cel mult 12 luni. Aceasta reduce costul finanțării nu doar pentru stat, ci și pentru autoritățile locale, bănci și companii.

Strategia de administrare a datoriei: costuri minime pe termen mediu și lung, riscuri limitate și o piață internă a titlurilor de stat mai adâncă.

Datoria, pe traiectorie sustenabilă. Datoria guvernamentală revine pe traiectoria de sustenabilitate prin respectarea țintelor și a angajamentelor asumate în Planul bugetar-structural pe termen mediu, în concordanță cu regulile fiscal-bugetare europene. Necesarul de finanțare al administrației centrale și locale se asigură predictibil, cu costuri și riscuri minime, iar piața internă a titlurilor de stat se dezvoltă în continuare. Pe măsură ce dezinflația se confirmă și consolidarea fiscală este livrată, curba randamentelor se ajustează, cu reducerea costurilor de finanțare.

Mai multă finanțare în lei, pe măsură ce deficitul scade, pentru a reduce riscul valutar. Finanțare netă echilibrată între sursele interne și externe, bază de investitori diversificată și instrumente derivate de acoperire a riscurilor.

Titluri de stat pentru populație. Programele Tezaur și Fidelis continuă; românii au investit peste 75 mld. lei în titluri de stat.

Obligațiuni verzi emise în baza cadrului suveran, cu raport public de impact.

Surse ieftine și pe termen lung: componenta de împrumut a PNRR, SAFE (45 de ani, cu 10 ani de grație), BEI, Banca Mondială și alte instituții financiare internaționale. Plasamentele private se folosesc doar dacă au costuri cel mult egale cu cele ale euroobligațiunilor.

Rezervă de lichiditate în valută care acoperă până la patru luni din necesarul brut de finanțare.

Dobânzile sunt estimate la aproximativ 3% din PIB în 2026 și 2027, iar livrarea consolidării fiscale trebuie să conducă la scăderea acestora ca pondere în PIB.”

Reforma administrativă

„Adoptăm cadrul legislativ pentru START Reforma Administrativă. UAT-urile care își integrează voluntar funcțiile administrative primesc susținere pentru dezvoltarea proiectelor de investiții, iar cele care decid prin procedură democratică să fuzioneze primesc, pentru o perioadă determinată, bonusuri investiționale și garanția menținerii punctelor locale de servicii. 429 de UAT-uri de până la 1.500 de locuitori au prioritate la finanțare prin comasare voluntară.”

Școli

„Directorii și inspectorii sunt selectați prin concurs, cu formare managerială obligatorie și contract de management cu indicatori de progres al elevilor. Descentralizăm real, cu resurse: deciziile curriculare, de personal și financiare se iau la nivelul școlii și al consorțiului școlar, iar structurile județene devin servicii de sprijin, nu de control. Reorganizăm asigurarea calității, cu evaluare centrată pe progresul elevilor.

Legăm învățământul dual de investițiile din fiecare regiune: operaționalizăm campusurile duale începute prin PNRR și introducem calificări noi în energie, apărare, agroalimentar, construcții și digital. Companiile care primesc sprijin de stat au obligații de formare profesională, iar cele care oferă practică și burse sau investesc în învățământul dual primesc stimulente fiscale. Planurile de școlarizare pornesc de la nevoile angajatorilor și ale comunităților, urmărim inserția absolvenților și deschidem trasee flexibile către nivelul 5 terțiar și învățământul superior dual. Promovăm învățământul profesional prin orientare școlară din gimnaziu și burse tehnologice indexate.”

Apărare

„Creștem gradual cheltuielile și investițiile pentru apărare la 5% din PIB, din care 3,5% pentru cheltuieli de bază și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg, în funcție de mediul de securitate, nevoile apărării naționale și angajamentele NATO și în concordanță cu mecanismele de finanțare ale UE.

Stabilim un calendar anual public al creșterii până în 2035, conform angajamentului NATO de la Haga, cu defalcarea 3,5% / 1,5% raportată distinct în fiecare buget anual, și finanțăm creșterea în coerență cu traiectoria de deficit asumată. Fiecare creștere corespunde unor capabilități și termene din Planul multianual de înzestrare și din Programul Armata României 2040, cu prioritate pentru apărarea antiaeriană și antirachetă, capabilitățile navale, sistemele fără pilot și muniție, și acoperă și costurile de operare, întreținere și instruire; publicăm anual stadiul programelor finanțate. ”

Securitatea la Marea Neagră

„Extindem cooperarea de apărare cu partenerii din NATO și UE, mai ales Franța, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit și Turcia pentru securitatea Mării Negre, prin proiecte comune de pregătire, înzestrare și sprijin logistic. Continuăm participarea la Grupul Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), înființat de România, Turcia și Bulgaria în 2024.

Ca furnizor de securitate în regiune, asigurăm nevoile operaționale pentru libertatea de navigație, protecția infrastructurii critice și a intereselor economice din zona economică exclusivă și susținem înființarea în România a centrului regional pentru securitate maritimă, conform abordării strategice a UE.”

Parteneriatul Strategic cu SUA: securitate, economie și tehnologie

„Aprofundăm Parteneriatul Strategic cu SUA pe toate dimensiunile, păstrând rolul esențial al SUA în securitatea României. În primul semestru din 2027 propunem un portofoliu de proiecte comune în energie, inclusiv nucleară, apărare, inteligență artificială, semiconductori, securitate cibernetică și infrastructură critică, urmărim integrarea furnizorilor români în lanțurile industriale transatlantice și cooperăm pentru minerale critice, cu finanțare din capital privat, instrumente americane și europene, BEI și BERD, fără o alocare bugetară generală nouă. Extindem contactele interumane, educaționale și științifice.”