La ce ne ajută scăderea PIB-ului? Mugur Isărescu a explicat ce se întâmplă cu inflația, cursul valutar și recesiunea

Mugur Isărescu se așteaptă ca inflația să scadă până la 5,5% la finalul anului, față de estimarea inițială de 3,9% din raportul trimestrial anterior. Inflația a început să crească în România din cauza efectelor războiului din Iran, iar guvernatorul BNR se așteaptă să ajungem chiar la o inflație de 11% în lunile următoare.

Inflația o să scadă treptat în următoarele luni, prezice Mugur Isărescu

„Se vorbeşte, dar nu numai la noi, în toată Europa, de inflaţia Ormuz. Blocarea strâmtorii Ormuz, care a generat un şoc amplu la nivelul pieţelor de petrol şi gaze naturale, cu efecte şi pe alte pieţe, la îngrăşăminte, la produse chimice, materii prime agricole, aluminiu”, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Din toamnă, inflația o să înceapă să scadă până la 6%, odată cu ieșirea din calculul Institutului Național de Statistică a efectelor liberalizării tarifelor la energie și majorarea TVA-ului. Asta nu înseamnă că prețurile se vor ieftini, ci doar că o să crească mai lent.

„S-ar putea să nu mai fim în toamnă chiar campioni la inflație”, spune Mugur Isărescu, șeful BNR.

Efectele măsurilor fiscale adoptate de Guvernul Bolojan în ultimul an au dus la scăderea puterii de cumpărare și la încetinirea economiei, un fenomen cumulat cu factorii externi care influențează la rândul lor creșterea economică a țării noastre. Consumul, motorul de creștere economică al României, a început să scadă, iar salariile au crescut mai lent, în condițiile în care multe companii chiar au concediat angajați pentru a-și reduce cheltuielile.

Inflația ridicată a dus la scăderea în termeni reali a salariilor, spune guvernatorul BNR, iar scăderea cifrei de afaceri din retail „acționează în sensul temperării inflației”.

La ce ne ajută scăderea PIB-ului? Mugur Isărescu a explicat

România se află în recesiune tehnică după trei trimestre consecutive în care Institutul Național de Statistică a raportat o scădere a produsului intern brut. Șeful BNR este îngrijorat de acest fenomen și nu exclude ca România să încheie anul 2026 în recesiune, însă vede și lucruri pozitive în contractarea PIB-ului.

„Din punct de vedere social, bineînțeles că nu este ceva plăcut să ai o stagnare a salariilor și o deteriorare în termeni reali ca urmare a inflației. Dar ne ajută la scăderea inflației. (…) Deviația PIB este, hai să o spunem, puternic negativă, o restrângere a activității economice. Partea bună e că ne ajută la inflație”, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Mai precis, oamenii cumpără mai puține produse și servicii, firmele nu mai pot crește prețurile la fel de ușor, iar cum salariile bat pasul pe loc, consumul scade, inflația se reduce treptat. Acest fenomen a avut loc în primele luni ale anului, când inflația începuse să scadă ușor, însă a fost eclipsat de creșterea prețurilor la benzină și motorină.

Veste bună despre cursul valutar

În urma șocului de pe piețele financiare, cauzat de moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, cursul valutar euro – leu a scăpat de sub control. Moneda națională s-a devalorizat în raport cu euro cu 3,5%, dar a început să-și revină. Un euro se vinde azi cu 5 lei și 22 de bani, față de 5 lei și 9 bani înainte de criza politică. Efectele cursului valutar se vor vedea și în inflație, însă moneda națională s-a stabilizat deocamdată, spune guvernatorul BNR.

„Fac o precizare, cum că e cursul artificial ținut. Noi nu am ținut cursul artificial, și asta se vede din evoluția rezervelor. Trebuia să vindem cantități mari de valută ca să fi ținut cursul jos artificial, și atunci cum mai creșteau rezervele internaționale. Au crescut cu 40 de miliarde de euro, în ultimii cinci ani, adică s-au dublat. Am intervenit pe piață, dar am intervenit în principal cumpărând valută și evitând ca leul să se aprecieze”, a declarat guvernatorul BNR.

Citiți și: FIDELIS mai 2026, semnal de alarmă: investitorii s-au retras din titlurile de stat

Dacă BNR ar fi vândut cele 40 de miliarde de euro, cursul valutar ar fi ajuns la 4,4 lei pentru un euro, spune Mugur Isărescu. Vestea bună este că BNR nu a fost nevoită să intervină în piață atât de des anul acesta față de intervențiile pe care le-a făcut anul trecut, în perioada aprilie – mai, când George Simion a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale și Marcel Ciolacu și-a dat demisia din funcția de premier al României. Piețele sunt foarte sensibile la stabilitatea politică și fiscală, reacționând instant atunci când una dintre ele este afectată.

Avertisment de la vârful BNR despre taxe și impozite

Guvernatorul BNR a spus că este esențial ca Guvernul României să continue corecția fiscală, însă asta nu înseamnă că viitorul premier trebuie să crească taxele și impozitele. Acesta este de părere că povara fiscală este suficient de ridicată, iar executivul ar trebui să mai umble, acolo unde se poate, la cheltuielile din administrația publică.

Corecția fiscală ajută și la stabilitatea cursului valutar, iar o potențială reformă populistă, de reducere a taxelor și impozitelor majorate anul trecut, ne va afecta imaginea în fața agențiilor de rating. În acest caz, „piețele ne vor penaliza și vom fi nevoiți să strângem cureaua mult mai mult”, avertizează Mugur Isărescu, care spune că astăzi România nu are motiv să se teamă că am putea ajunge în incapacitate de plată.

Citiți și: Datoria externă a României a crescut la 231,5 miliarde euro în primul trimestru din 2026

Întrebat „Ce ar trebui să facă viitorul Guvern?”, guvernatorul BNR a spus că ar trebui „să nu taie, nici să majoreze impozite”: „Să continue ce este în prezent, nu neapărat să taie, nu neapărat să majoreze impozite. A continua înseamnă să nu reduci TVA, nici măcar să nu discuți că te apuci să reduci TVA. Unii mizează pe asta. Să continui (politicile n.r.) poate să însemne și să menții o anumită linie de austeritate în ceea ce privește creșterile viitoare de salarii. Cu toate că aici am rezerve. Orice reformă fără suport social nu funcționează”, este de părere șeful BNR.

În opinia sa, Guvernul nu-și permite să scadă TVA-ul și nici să indexeze pensiile.

Criza economică bate la ușa UE

România se află într-o poziție vulnerabilă pe plan intern într-un context internațional prost pentru economia europeană. După pandemie, creșterea economică din țările membre UE a încetinit, iar costurile ridicate cu combustibilii, ca efect al războiului din Iran, va reduce și mai mult creșterea economică în Europa. Toate țările de pe continent sunt afectate, iar comisarul european pentru economie spune că „ne confruntăm cu un șoc stagflaționist”. România este în stagflație, adică are o inflație ridicată, o creștere economică aproape de zero și șomaj în creștere încă din anul 2024.