Primul coleg e AI-ul. Cum schimbă inteligența artificială munca românilor

Inteligența artificială a intrat deja în rutina unei mari părți dintre români. Șapte din zece respondenți spun că folosesc în prezent instrumente AI, iar procentul ajunge la 89% în rândul Gen Z. ChatGPT este de departe cea mai utilizată platformă, însă extinderea tehnologiei aduce și temeri legate de locurile de muncă, mai ales la început de carieră. 

Potrivit unui studiu realizat de MKOR, diferențele dintre generații sunt mari. Dacă aproape nouă din zece tineri din Gen Z folosesc AI, rata scade la 72% în cazul Millennials și 66% în cazul Gen X. În rândul Baby Boomers procentul este de 39%. AI-ul este folosit în primul rând în afara serviciului. Dintre cei care au utilizat astfel de instrumente în ultimele 30 de zile, 83% spun că le-au folosit în viața personală. Pentru activități profesionale, procentul este de 58%, iar pentru școală sau facultate, de 16%.

ChatGPT, detașat în fața celorlalte platforme

ChatGPT și Gemini sunt cele mai cunoscute instrumente AI din România. În medie, respondenții recunosc 3,5 instrumente dintr-o listă de zece prezentată în cadrul studiului. Diferența devine și mai mare atunci când este măsurată utilizarea efectivă. Dintre persoanele care au folosit AI în ultimele 30 de zile, 86% au apelat la ChatGPT și 48% la Gemini. Meta AI a fost utilizat de 18%, Claude de 17%, iar Copilot de 16%.

Românii nu reușesc însă întotdeauna să distingă conținutul creat de AI de cel scris de un om. Într-un test inclus în cercetare, 52% dintre respondenți au identificat drept uman un text care fusese generat de inteligența artificială. Fragmentul scris de o persoană a fost recunoscut corect de 48%.

În același timp, oamenii cer mai multă transparență atunci când AI-ul intervine în situații cu miză personală. Cel mai mare disconfort apare dacă un medic ar transmite rezultate sau explicații generate de AI fără să precizeze acest lucru, situație indicată de 32% dintre respondenți. Urmează discuțiile cu un psiholog sau consilier online și interacțiunile cu o bancă, ambele cu 27%. Mesajele de sprijin emoțional generate fără ca destinatarul să știe sunt indicate de 26%, iar evaluarea unui CV de către AI, fără informarea candidatului, de 24%. Pentru un articol publicat sub numele unui jurnalist, procentul este de 21%.

La serviciu, AI-ul începe să înlocuiască primul telefon dat colegului sau șefului

Schimbarea se vede și în modul în care angajații își rezolvă problemele. Atunci când nu știu cum să ducă la capăt o sarcină, 22% spun că prima lor reacție este să întrebe un instrument AI. Doar 16% apelează mai întâi la manager sau la coordonator, iar 15% întreabă un coleg aflat la un nivel similar. Alte 17% dintre răspunsuri indică o căutare pe internet, iar același procent consultă documentele interne ale organizației.

Pentru 42% dintre respondenți, AI-ul este în primul rând o metodă de a scăpa de sarcinile repetitive și solicitante. Alte 39% îl văd drept un avantaj față de alți profesioniști din domeniul lor, iar 34% îl consideră deja o necesitate pentru a rămâne competitivi.

Tehnologia nu este percepută însă, deocamdată, ca o amenințare majoră de majoritatea participanților. Nivelul mediu de îngrijorare privind efectele AI asupra muncii este de 3,9 pe o scară de la 1 la 7. În același timp, 33% cred că munca lor nu va fi afectată deloc în următorii trei-cinci ani, iar 25% se așteaptă doar la preluarea unor sarcini minore sau de rutină.

Primul loc de muncă, una dintre marile temeri

Cele mai mari semne de întrebare apar la începutul carierei. O treime dintre respondenți consideră că AI-ul va reduce oportunitățile de angajare mai ales pentru juniori și pentru pozițiile entry-level. Alte 30% cred că impactul va fi similar la toate nivelurile profesionale.

În grupul persoanelor chestionate despre primul loc de muncă, 47% dintre cei care resimt o provocare legată de AI cred că vor avea mai puține șanse să găsească un job, deoarece firmele ar putea prefera tehnologia în locul unui junior. Alte 32% se așteaptă ca angajatorii să le ceară să știe să folosească AI la nivel avansat încă de la angajare. Pentru 21%, problema este că ar putea deveni mai dificil să învețe o meserie de la mentori sau colegi.

În acest context, competențele considerate cele mai valoroase pentru următorii trei-cinci ani nu sunt exclusiv tehnologice. Abilitățile umane, precum empatia, negocierea, inteligența emoțională și leadershipul, sunt indicate de 19% dintre respondenți. Tot 19% aleg gândirea critică și capacitatea de a verifica sau corecta munca făcută de AI.

Adaptabilitatea și învățarea continuă sunt menționate de 18%, la fel ca specializarea practică într-un domeniu. Capacitatea de a folosi eficient instrumentele AI este indicată de 16%.

Date despre sondaj

Raportul MKOR a fost realizat pe un eșantion de 1.000 de respondenți, prin sondaje online desfășurate în mai și august 2026. Eșantionul a fost împărțit după vârstă, gen și distribuție geografică. Studiul indică un nivel de încredere de 95% și o marjă de eroare de +/- 3,1%.