Șefia Curții de Conturi. Jocurile pentru cea mai râvnită funcție din PSD

Curtea de Conturi e considerată de multă vreme o instituție controlată de PSD. În sânul social-democraților, mai mulți grei din partid vizează funcția de președinte, după ce Mihai Busuioc a plecat la Curtea Constituțională.

Șefia Curții de Conturi este asigurată interimar în acest moment de Mirela Călugăreanu. Ea a fost numită pe 14 iulie de Parlament, după ce Mihai Busuioc a fost numit judecător la Curtea Constituțională (CCR).

Mirela Călugăreanu a condus Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), fiind numită de premierul PSD de atunci, Mihai Tudose. În 2019, ea a ajuns din nou la șefia antifraudei din pixul Vioricăi Dăncilă.

Mandatul său este interimar, deci încetează din momentul în care Parlamentul numește un președinte plin.

Se ascut cuțitele. Marian Neacșu se gândește „foarte serios”

În PSD, mai mulți grei vizează postul. Primul este Marian Neacșu, vicepremier în guvernul Luca Niculescu și un om cu greutate în partid.

La audierile din Parlament pentru postul de ministru de Interne în guvernul Luca Niculescu – PSD, Marian Neacșu a fost întrebat dacă, odată ce acceptă portofoliul de vicepremier, a renunțat la dorința de a conduce Curtea de Conturi.

El a răspuns că, dacă se va ivi o oportunitate, „mă gândesc în mod foarte serios”.

„Nu știm când vor avea loc procedurile pentru desemnarea șefiei Curții de Conturi. În măsura în care se va ivi vreo oportunitate și se poate să se ivească începerea procedurilor pentru obținerea președinției Curții de Conturi, mă gândesc în mod foarte serios”, a declarat liderul social-democrat.

Surse politice din interiorul PSD, consultate de Cotidianul, spun că Neacșu are susținerea partidului pentru șefia Curții de Conturi. Nu același lucru spun despre un alt greu al partidului.

Alt greu din PSD vrea postul

Postul de șef al Curții de Conturi este vizat și de Paul Stănescu, spun surse politice. Stănescu a fost secretar general al PSD în mandatul lui Ciolacu și un personaj cu influență în zona Olt.

Moștenirea politică a lui Paul Stănescu, cu afaceri de familie în agricultură, este întruchipată de Marius Oprescu, prim-vicepreședinte PSD, dar și de Florin Barbu, actualul ministru al Agriculturii.

Surse politice din conducerea PSD, consultate de Cotidianul, spun că informația privind posibilitatea ca el să treacă la AUR, partidul lui George Simion, a fost întocmai o mutare pe tabla de șah în negocierile pentru șefia Curții de Conturi.

„Nu îl va susține nimeni din PSD pe Paul Stănescu”, spun sursele citate.

Pe cine din PSD mai regăsim la Curtea de Conturi

Actualul vicepreședinte al Curții de Conturi este un fost lider PSD: Ioan Mocioalcă. Baron local de Caraș-Severin și fost parlamentar PSD timp de 23 de ani, el a demisionat din Senat pentru a prelua funcția de vicepreședinte al Curții de Conturi.

Ion Mocioalcă a trecut o perioadă și în rândurile partidului creat de Victor Ponta, Pro România, ulterior a revenit în rândurile PSD. El este considerat un apropiat al lui Ilie Sârbu, fostul socru al lui Victor Ponta.

DNA a clasat dosarul lui Ion Mocioalcă, care era cercetat pentru presupuse infracțiuni de corupție, cu patru zile înainte ca acesta să fie numit vicepreședinte al Curții de Conturi, potrivit PressHub.

Pe lista de consilieri al Curții de Conturi îl regăsim și pe Aurelian Bădescu, fost viceprmiar în mandatul Gabrielei Firea. El a fost decorat de Klaus Iohannis cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler.

PSD a decis noul SGG. Este asistent la Curtea Supremă și soțul unei deputate

Curtea de Conturi, instituția care controlează cum se gestionează resursele publice

Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public.

Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi neregulile constatate.

La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate.

Consilierii de Conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.

Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din Consilierii de Conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.