România, în pragul unei recesiuni ușoare. Ce spune prognoza economică făcută țării noastre de Comisia Europeană

Se preconizează că o redresare a consumului privat și public, împreună cu o creștere treptată a investițiilor private, vor duce la creșterea PIB-ului real la aproximativ 2% în 2027 și 2028, arată raportul Comisiei Europene. 

România, în pragul unei recesiuni ușoare. Ce spune prognoza economică făcută țării noastre de Comisia Europeană

Se preconizează că o redresare a consumului privat și public, împreună cu o creștere treptată a investițiilor private, vor duce la creșterea PIB-ului real la aproximativ 2% în 2027 și 2028, arată raportul Comisiei Europene. 

Comisia Europeană prognozează că, după o creștere modestă în 2025, economia românească se va contracta ușor în 2026, deoarece consolidarea fiscală afectează consumul privat. Investițiile publice s-au accelerat, compensând parțial cererea slabă a consumatorilor.

Se preconizează că o redresare a consumului privat și public, împreună cu o creștere treptată a investițiilor private, vor duce la creșterea PIB-ului real la aproximativ 2% în 2027 și 2028, arată raportul Comisiei Europene. 

Proiectul offshore de gaze Neptun Deep și creșterea competitivității costurilor vor sprijini exporturile, reducând și mai mult deficitul extern.

Se preconizează că rata șomajului va scădea din nou odată cu accelerarea redresării economice în 2027, în timp ce inflația este preconizată să se modereze după nivelurile ridicate înregistrate în 2026.

Deficitul bugetar general este proiectat să se reducă de la 6% din PIB în 2026 la 5,6% din PIB în 2028, în timp ce raportul datorie-PIB este preconizat să crească la 64% până în 2028, deoarece deficitele guvernamentale depășesc în continuare creșterea PIB-ului nominal.

Indicatori 2026 2027 2028
Creșterea PIB-ului (%, față de anul precedent) -0,3 1.8 2.2
Inflație (%, față de anul precedent) 7,9 4.4 3.8
Șomaj (%) 6.7 6.4 5.8
Soldul bugetului general (% din PIB) -6.0 -5,8 -5,6
Datoria publică brută (% din PIB) 60,7 62,6 64.2
Soldul contului curent (% din PIB) -7.0 -6.3 -5,8

Economia va ieși dintr-o recesiune ușoară în 2027

În urma măsurilor necesare de consolidare fiscală, activitatea economică a României a scăzut în ultimul trimestru al anului 2025 și în prima jumătate a anului 2026.

Consumul privat a scăzut cu peste 2% pe fondul înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public, în timp ce inflația, de aproape 10%, a redus venitul disponibil.

Investițiile private au fost frânate de o perioadă prelungită de instabilitate politică, incertitudine economică și creșterea costurilor energiei.

În a doua jumătate a anului 2026, se preconizează că activitatea economică se va stabiliza datorită unei redresări treptate a cererii gospodăriilor, exporturilor rezistente și unei formări brute de capital fix încă puternice, parțial datorită finalizării proiectelor PRR.

Pentru întregul an 2026, se preconizează că PIB-ul real se va contracta cu aproximativ 0,3%. 

În 2027, se preconizează că scăderea inflației și unele creșteri ale pensiilor și salariilor din sectorul public vor sprijini venitul disponibil real, sentimentul economic și consumul privat.

Cu toate acestea, se preconizează că creșterea formării brute de capital fix va decelera pe măsură ce efectul investițiilor din programul de planificare bugetară (RRP) se diminuează. Î

n același timp, se preconizează că o absorbție mai mare a fondurilor de coeziune ale UE și o stabilizare și redresare preconizate a investițiilor private, susținute de o încredere sporită datorită unei incertitudini politice mai reduse, vor sprijini investițiile.

Per total, PIB-ul real este preconizat să crească cu 1,8% în 2027 și să accelereze în continuare până la 2,2% în 2028.

Creșterea PIB, influențată de Neptun Deep

Având în vedere scăderea inflației, se așteaptă ca politica monetară să fie relaxată pe parcursul orizontului de prognoză, ceea ce va genera condiții de finanțare mai favorabile și va sprijini creșterea creditului.

Se preconizează că începerea exploatării gazelor naturale la proiectul Neptun Deep va sprijini creșterea PIB-ului real, reducând în același timp deficitul de cont curent, cu un efect mai pronunțat în 2028.

Pe parcursul orizontului de prognoză, se preconizează că deficitul de cont curent va scădea constant la mai puțin de 6% din PIB în 2028.  

Riscurile la adresa previziunilor de creștere sunt înclinate în sens negativ.

O reapariție a instabilității politice ar putea împiedica consolidarea fiscală pe termen mediu, ar putea eroda încrederea și investițiile private. În plus, incertitudinea privind cererea externă, în special pentru sectorul auto, și îngrijorările legate de prețurile ridicate la energie rămân o provocare pentru sectorul prelucrător. 

Creșterea șomajului și moderarea creșterii salariilor  

Condițiile de pe piața muncii au început să se deterioreze deja în 2025, pe fondul unei activități economice reduse.

Scăderea ocupării forței de muncă, care a dus la o creștere a ratei șomajului, se preconizează că va continua și în 2026. Se preconizează că rata șomajului va atinge un vârf de aproximativ 6,7% în 2026 și va scădea treptat pe parcursul orizontului de prognoză, în conformitate cu redresarea activității economice.

În urma înghețării salariilor din sectorul public timp de doi ani, în 2025 și 2026, creșterea salariilor nominale a decelerat rapid, în timp ce salariile reale au scăzut în acești ani.

Se preconizează că moderarea creșterii salariilor va continua pe parcursul orizontului de prognoză, menținând creșterea costurilor unitare reale ale forței de muncă la un nivel scăzut și susținând competitivitatea externă. 

Scădere prelungită a inflației  

Inflația s-a accelerat în a doua jumătate a anului 2025, determinată de creșterea TVA-ului și a accizelor, împreună cu eliminarea plafonării prețurilor la energia electrică pentru gospodării.

Creșterile de prețuri au fost exacerbate și mai mult în 2026 de creșterea prețurilor globale la petrol și de seceta severă care a afectat piața energiei electrice.

Se preconizează că inflația medie IAPC va crește la 7,9% în 2026, după 6,8% în 2025.

În ciuda unei scăderi treptate a prețurilor globale la petrol, se așteaptă ca presiunile inflaționiste subiacente să se disipeze lent în 2027, menținând rata inflației IAPC în medie la 4,4%, peste intervalul țintă al băncii centrale (2,5% +/-1 pp).

Se preconizează că introducerea ETS2 în 2028 va încetini procesul de dezinflație, inflația medie IAPC decelerând doar la 3,8%. 

Deficitul guvernamental va rămâne ridicat 

Deficitul public al României este proiectat să scadă la 6,0% din PIB în 2026, de la 7,8% din PIB în 2025. Aceasta reflectă impactul măsurilor de consolidare fiscală întreprinse în a doua parte a anului 2025 și controlul strict al execuției bugetare de până acum în acest an.

Cheltuielile curente ca procent din PIB sunt așteptate să scadă cu aproximativ 1 punct procentual din PIB în acest an, determinate de înghețarea nominală a pensiilor și a salariilor din sectorul public.

În ceea ce privește veniturile, implementarea creșterilor de impozite adoptate în 2024 și 2025 (TVA, impozitarea proprietăților, contribuția la sănătate) este prevăzută să crească veniturile cu 1,2 puncte procentuale din PIB.  

În 2027, se preconizează că deficitul va scădea la 5,8% din PIB, determinat de menținerea controlului asupra cheltuielilor curente și de reducerea cheltuielilor publice de capital după încheierea Mecanismului de Reducere a Riscului și Riscului (RRF), în special de sprijinul acordat prin granturi.

Cheltuielile cu apărarea vor crește pe parcursul orizontului de prognoză de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2% din PIB în 2028, susținute de împrumuturi în cadrul programului Acțiunea de Securitate pentru Europa (SAFE). Se preconizează că datoria publică va crește de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la aproximativ 64% din PIB în 2028, determinată în principal de deficitele primare publice ridicate și de plățile de dobânzi.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.