Reforma companiilor de stat, între PSD și Oana Gheorghiu. Care sunt diferențele și asemănările

Vicepremierul PSD Marian Neacșu a prezentat un calendar de reformă a aparatului bugetar și a companiilor de stat care prevede colectarea de date în următoarele luni și angajarea răspunderii în Parlament abia la 1 martie 2027. În schimb, proiectul lăsat la Guvern de cabinetul Ilie Bolojan și de Oana Gheorghiu mizează pe aplicarea imediată a analizelor deja finalizate pentru 1.098 de companii, introducerea de sancțiuni prin ordonanță de urgență și restructurarea marilor datornici.

Stefan Lupu - Reporter special
Reforma companiilor de stat, între PSD și Oana Gheorghiu. Care sunt diferențele și asemănările

Vicepremierul PSD Marian Neacșu a prezentat un calendar de reformă a aparatului bugetar și a companiilor de stat care prevede colectarea de date în următoarele luni și angajarea răspunderii în Parlament abia la 1 martie 2027. În schimb, proiectul lăsat la Guvern de cabinetul Ilie Bolojan și de Oana Gheorghiu mizează pe aplicarea imediată a analizelor deja finalizate pentru 1.098 de companii, introducerea de sancțiuni prin ordonanță de urgență și restructurarea marilor datornici.

Reforma administrației centrale și a companiilor de stat a generat două abordări distincte la nivelul Palatului Victoria. Luni, vicepremierul Marian Neacșu a prezentat în ședința PSD planul și calendarul de restructurare a instituțiilor și a societăților cu capital de stat.

În replică, Oana Gheorghiu, coordonatoarea reformei companiilor publice în mandatul Guvernului condus de Ilie Bolojan, a atras atenția că toate datele și criteriile există deja în sertarele Executivului. Comparația dintre cele două proiecte arată obiective similare pe hârtie, dar diferențe majore de calendar, metodă și priorități financiare.

Ce propune Marian Neacșu (PSD): Comitet interministerial și lege asumată la 1 martie 2027

Planul prezentat de vicepremierul Marian Neacșu este împărțit în două direcții importante: aparatul administrativ (central și teritorial) și societățile comerciale la care statul este acționar majoritar. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a avansat deja ținta desființării a peste 100 de entități, dintre care peste 70 doar la Ministerul Agriculturii, alături de structuri din Transporturi, Muncă și Sănătate.

Pentru administrația centrală și serviciile deconcentrate, Marian Neacșu propune patru măsuri principale:

  1. Centru bugetar județean unic – Unificarea serviciilor suport (contabilitate, audit, logistică, serviciu juridic) pentru toate instituțiile deconcentrate dintr-un județ, împreună cu digitalizarea proceselor.
  2. Comasarea instituțiilor cu atribuții dublate – Fuziunea sau dizolvarea unor autorități considerate paralele, exemplele oferite de vicepremierul PSD au vizat Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară (ANSVSA), Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și direcțiile de sănătate publică.
  3. Reducerea organelor de control – Comasarea structurilor de control de la nivel central și mutarea accentului pe prevenție.
  4. Centralizarea unor structuri județene – Trecerea unor instituții județene cu personalitate juridică la nivel regional sau transformarea lor în simple direcții în cadrul ministerelor, după modelul aplicat la Ministerul Agriculturii.

„Din aceste perspective, apreciem că nu este nevoie ca fiecare unitate teritorială deconcentrată a unui minister sau a unei autorități centrale să aibă fiecare în parte contabilitate, audit, logistică, serviciu juridic. Pot să fie toate înglobate în cadrul unei structuri județene”, a declarat Marian Neacșu, citat de digi24.ro.

Calendarul și proiecția pentru companiile de stat

Pentru companiile de stat, vicepremierul PSD propune:

  1. O analiză criterială a societăților cu pierderi istorice în vederea comasării, fuziunii, reorganizării sau dizolvării (cu excepția companiilor listate pe o piață reglementată).
  2. Măsuri de sprijin pentru creșterea rentabilității companiilor profitabile, fără ca acestea să constituie ajutor de stat.
  3. Revizuirea indicatorilor de performanță și reașezarea indemnizațiilor în consiliile de administrație, consiliile de supraveghere și directorate, prin scăderea părții fixe și creșterea părții variabile.

Calendarul propus de PSD se întinde pe trei luni și jumătate: constituirea unui comitet interministerial coordonat de Marian Neacșu (până la 20 noiembrie 2026), transmiterea machetelor de colectare a datelor către ministere (15 decembrie 2026), analiza datelor (20 ianuarie 2027), redactarea proiectului de lege (1 februarie 2027), consultarea publică și avizarea (20 februarie 2027) și angajarea răspunderii Guvernului în Parlament (1 martie 2027).

Ce a propus Guvernul Bolojan și Oana Gheorghiu: Sancțiuni prin OUG și restructurarea marilor datornici

În timpul mandatului său, Guvernul condus de Ilie Bolojan a abordat reforma pe două paliere: reducerea directă a cheltuielilor în administrația centrală și locală și curățarea portofoliului de companii publice în baza Legii 48/2025, proces coordonat de Oana Gheorghiu.

La nivelul administrației centrale și locale, pachetul pregătit de Ilie Bolojan a vizat:

  1. Reducerea numărului de secretari și subsecretari de stat, anularea posturilor vacante și tăierea schemelor de personal din ministere.
  2. Plafonarea numărului de posturi în primării și consilii județene în funcție de numărul de locuitori și limitarea cheltuielilor salariale pentru autoritățile locale care nu își acoperă costurile din venituri proprii.
  3. Descentralizarea și transferul unor competențe și patrimonii de la nivel central către autoritățile locale, în paralel cu fuzionarea agențiilor subordonate ministerelor.

Despre companiile de stat

În privința companiilor de stat, Oana Gheorghiu a precizat că analiza cerută acum de Marian Neacșu a fost deja realizată și predată Guvernului:

  1. Radiografia completă a companiilor – Au fost evaluate 1.098 de companii aflate sub incidența Legii 48/2025. Dintre acestea, 411 au înregistrat pierderi în 2025, 533 nu au depus bilanțul la timp, iar 154 au mai puțin de 5 angajați.
  2. Concentrarea pierderilor – 611 companii pierd bani constant, cu un minus total de 16,2 miliarde de lei, însă 13,1 miliarde de lei provin de la doar 65 de companii centrale.
  3. Criterii clare și modificări legislative – Au fost deja redactate metoda de stabilire a caracterului strategic al unei companii, analiza detaliată a portofoliului AAAS și pachetul de modificări legislative necesare.

„Nu lipsesc nici analizele, nici criteriile după care companiile pot fi restructurate, închise sau fuzionate. Lipsesc consecințele pentru cine nu le aplică. Legea spune ce trebuie făcut, dar nu spune ce se întâmplă dacă un minister sau o primărie nu face nimic. Așa că listele stau în sertar, iar pierderile curg”, a explicat Oana Gheorghiu.

Potrivit acesteia, măsurile nu au mai putut fi adoptate prin ordonanță de urgență deoarece Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026 prin moțiunea votată de PSD și AUR, iar un cabinet interimar nu are dreptul constituțional de a emite ordonanțe.

Punctele comune dintre cele două variante

Dincolo de disputele politice, planul prezentat de Marian Neacșu și proiectul fostului Guvern Bolojan au câteva elemente comune:

  1. Ambele viziuni recunosc suprapunerea atribuțiilor între instituții precum ANPC, ANSVSA și direcțiile sanitare și propun fuzionarea lor.
  2. Atât PSD, cât și echipa lui Ilie Bolojan susțin eliminarea aparatului birocratic paralel (contabilitate, achiziții, juridic) din fiecare instituție deconcentrată.
  3. Ambele tabere sunt de acord cu dizolvarea sau fuzionarea societăților de stat fără activitate reală, cu pierderi istorice sau cu un număr infim de angajați.
  4. Atât planul lui Neacșu, cât și regulile susținute de Gheorghiu prevăd legarea remunerației membrilor din consiliile de administrație și a directorilor de îndeplinirea unor indicatori reali de performanță.

Diferențele majore: Calendarul, sancțiunile și abordarea giganților cu pierderi

Diferențele dintre cele două proiecte țin de urgența intervenției, de instrumentele de constrângere și de țintele financiare reale:

  1. Trei luni și jumătate de formulare vs. aplicare imediată prin OUG – Marian Neacșu propune reluarea colectării datelor prin machete trimise ministerelor și amână legea până la 1 martie 2027. Oana Gheorghiu susține că datele sunt deja centralizate în același format la Guvern, iar singurul pas necesar este o ordonanță de urgență care să modifice imediat Legea 48/2025.
  2. Lipsa sancțiunilor vs. constrângerea ministerelor și primăriilor – Proiectul PSD se bazează pe un comitet interministerial politic, fără a menționa sancțiuni pentru ordonatorii de credite care tergiversează reforma. În schimb, Oana Gheorghiu arată că fără termene obligatorii și sancțiuni directe în Legea 48/2025, niciun minister și nicio primărie nu își va închide sau restructura voluntar companiile.
  3. Desființarea entităților mici vs. restructurarea marilor găuri negre – PSD pune accentul pe desființarea a peste 100 de entități (majoritatea structuri mici din subordinea Ministerului Agriculturii). Oana Gheorghiu avertizează însă că grosul pierderilor (13,1 miliarde din 16,2 miliarde de lei) se află la 65 de companii centrale mari – cu vârfuri în 2025 la CE Oltenia (1,11 miliarde lei), Electrocentrale Craiova (1,10 miliarde lei), CFR SA (549 milioane lei pierdere, plus 3,1 miliarde subvenție) și Metrorex (312 milioane lei). Aceste companii nu pot fi desființate, ci necesită restructurare de costuri, capital și management specializat.

Banii europeni și clivajul centralizare-descentralizare

  1. Urgențele cu termen european ignorate de noul calendar – Calendarul lui Marian Neacșu împinge deciziile în martie 2027, în timp ce Oana Gheorghiu avertizează că TAROM are termen-limită la Comisia Europeană pe 31 decembrie 2026 pentru planul de restructurare.
  2. Centralizare vs. descentralizare în teritoriu –  În administrație, Marian Neacșu propune centralizarea structurilor județene în centre bugetare unice sau direct în subordinea ministerelor de la București. La polul opus, reforma administrativă a lui Ilie Bolojan a mizat pe descentralizare către autoritățile locale și pe reducerea directă a normelor de personal în aparatul central și în primării.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.