Reforma administrativ-teritorială a României a devenit tema principală de dezbatere în interiorul Partidului Social Democrat (PSD). Deși conducerea centrală susține necesitatea reducerii cheltuielilor publice, liderii formațiunii avansează proiecte total diferite. Așadar, o temă care este asumată de Partidul Social-Democrat creează sciziuni atât în interiorul partidului cât și în celelalte sfere ale eșechierului politic.
În ultimele săptămâni, ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, europarlamentarul Dragoș Benea și primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, au prezentat trei direcții distincte pentru redesenarea hărții administrative.
Alexandru Stoica vrea comasarea voluntară a 429 de comune mici
Prima variantă oficială a venit la preluarea mandatului de către noul ministru PSD al Dezvoltării, Alexandru Stoica. Acesta a anunțat lansarea programului „START Reforma Administrativă”. Proiectul său vizează în prima etapă comasarea voluntară a 429 de comune cu cel mult 1.500 de locuitori.
În viziunea ministrului, măsura nu trebuie impusă de la centru. Unificarea localităților cu probleme financiare s-ar face democratic, prin referendumuri locale, înainte de alegerile din 2028.
Pentru a convinge primarii și cetățenii să accepte fuziunea, Alexandru Stoica a propus stimulente financiare. Comunele unite ar urma să primească scutiri de taxe și impozite, alături de fonduri speciale pentru investiții comune în rețele de apă, canalizare și stații de epurare.
Dragoș Benea propune 15 județe pe modelul Curților de Apel
O abordare mult mai radicală a fost lansată ulterior de europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului intern de lucru al partidului pentru reforma teritorială. Acesta a propus reorganizarea României în 15 județe mari, după structura actualelor Curți de Apel.

În paralel, planul coordonat de Dragoș Benea extinde comasarea comunelor până la pragul de 5.000 de locuitori. Spre deosebire de ministrul Dezvoltării, europarlamentarul social-democrat a exclus organizarea unor referendumuri locale, cu argumentul că astfel de consultări ar bloca întreaga reformă.
Lia Olguța Vasilescu cere 8 regiuni pe structura ADR
Cea de-a treia variantă din interiorul PSD a fost avansată de primarul municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, care conduce și Asociația Municipiilor din România (AMR). Edilul s-a delimitat de proiectul cu 15 județe și a subliniat că în partid nu s-a luat nicio decizie oficială.
„Deocamdată aş vrea să vă spun că nu este nicio decizie luată în acest sens. Deci, nu ştiu de unde a apărut discuţia cu Curţile de Apel, dar, cu siguranţă, deocamdată nu a fost făcut niciun fel de discuţie. Vreau să vă spun că şi în interior s-a discutat despre comasări. Sunt colegi de-ai noştri care şi-ar dori să preia zonele metropolitane, ca să le includă în marile oraşe. Sunt alţi colegi care, dimpotrivă, nu şi-ar dori acest lucru sau şi-ar dori să preia una, două comune din cinci, sau şase sau câte sunt. Deci este o discuţie care se va face şi cu Asociaţia Municipiilor din România, care se va face cu toate structurile asociative, astfel încât să se ajungă la o idee care să fie cât mai acceptată”, a declarat Lia Olguța Vasilescu.
Problema banilor europeni
Primarul Craiovei consideră că reforma trebuie să aibă ca prioritate atragerea banilor europeni și eliminarea birocrației dintre județe. Ea a oferit drept exemplu un proiect regional de apă derulat la Craiova.
„Dacă mă întrebaţi personal, cu ideea că în niciun caz nu vorbesc în numele partidului, guvernului sau al oricărei entităţi, pot să vă spun că sunt unul dintre primarii care au dezvoltat programe regionale până acum, şi birocraţia a fost dublă decât dacă am fi fost în acelaşi judeţ. De exemplu, un contract de aducţiune de apă pe care tocmai l-am inaugurat la Craiova a durat 13 ani, în care şapte au fost doar partea de birocraţie pentru că era un proiect regional în două judeţe”, a precizat edilul PSD al Craiovei.
Varianta propusă
Pentru a rezolva aceste blocaje, Lia Olguța Vasilescu propune o regionalizare bazată pe cele 8 Agenții pentru Dezvoltare Regională (ADR) deja existente.
„Cred că interesul ar trebui să fie în primul rând pe absorbţia de fonduri europene şi atunci, dacă ne gândim la o regionalizare, ar putea să fie o discuţie pe care să o facem pe structura actualelor ADR-uri. Dar, încă o dată, este o opinie personală şi atât. Mai sunt mulţi paşi de făcut până departe”, a adăugat aceasta.
Revoltă în Maramureș
Varianta celor 15 județe propusă de Dragoș Benea a declanșat însă un val de contestații în țară. Pe această hartă, județul Maramureș ar urma să dispară administrativ și să fie integrat într-o regiune condusă de la Cluj-Napoca, alături de Sălaj și Bistrița-Năsăud.
Perspectiva a provocat o ruptură în PSD. Deputatul social-democrat Lucian Morar și-a anunțat demisia din partid și s-a declarat „dizident pentru Maramureș”.
„Nu voi fi niciodată de acord cu dispariţia judeţului Maramureş din punct de vedere administrativ! În ultimele zile, agenda publică din România este dominată de tema reorganizării administrative a ţării. În cadrul acestui plan de reorganizare administrativă prezentat în spaţiul public, se discută de dispariţia judeţului Maramureş şi contopirea acestuia în regiunea Cluj. Vreau să fie foarte clar: Nu voi fi niciodată de acord cu un asemenea plan şi mă voi opune cu fermitate”, a scris Lucian Morar pe Facebook, unde a invocat un „MorarEXIT” în cazul desființării județului.
Nemulțumirea a cuprins și primarii din zonă. Edilul liberal din Cavnic, Vladimir Petruț, a amenințat inițial cu proteste și cu un referendum pentru independența Maramureșului și chiar cu declararea independenței Țării Maramureșului față de România. Ulterior, acesta și-a nuanțat declarația, dar a menținut refuzul subordonării față de Cluj.
„Eram puțin nervos. Eu nu vreau să scrie Cluj-Napoca pe cartea de identitate”, a spus Vladimir Petruț.
În același timp, primarul din Buzău, Constantin Toma, a avertizat că reforma ar putea desființa 60% dintre comune și a catalogat inițiativa drept o „hartă electorală” pregătită pentru alegerile din 2028. Pentru a calma spiritele în partid, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a intervenit public și a precizat că harta cu 15 județe a fost doar o simplă propunere de discuție a lui Dragoș Benea.
Opoziție din partea UDMR
Planurile de comasare fără consultarea populației au fost respinse categoric și de liderul UDMR. Kelemen Hunor a criticat apariția noilor hărți și a cerut respectarea votului comunităților locale. Adică, Hunor ar dori realizarea comasărilor prin realizarea la nivel de fiecare comună absorbită, a unui referendum.
„Atunci se vorbea doar despre comasarea comunelor sub 1.500 de locuitori, dar de atunci apar tot mai multe planuri necugetate. UDMR insistă în continuare ca decizia privind comasarea să fie luată prin referendum de către locuitorii din fiecare așezare afectată”, a transmis Kelemen Hunor.