Mihai Barbu ar fi primit cadou produse alimentare ca să-l ducă pe Bogos la Bolojan. Ce spun procurorii despre Cristina Trăilă – RECHIZITORIU

Dosarul care îi vizează pe Mihai Barbu, Cristina Trăilă și Fănel Bogos se judecă la Curtea de Apel București.

Alex Tudor - senior editor
Mihai Barbu ar fi primit cadou produse alimentare ca să-l ducă pe Bogos la Bolojan. Ce spun procurorii despre Cristina Trăilă – RECHIZITORIU

FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

Dosarul care îi vizează pe Mihai Barbu, Cristina Trăilă și Fănel Bogos se judecă la Curtea de Apel București.

Cristina Trăilă, fosta secretară generală a guvernului, și Mihai Barbu, fostul lider al PNL Vaslui, au fost trimiși în judecată de procurorii DNA alături de omul de afaceri Fănel Bogos în octombrie. În descrierea pe scurt a faptelor, procurorii susțin că Mihai Barbu ar fi acționat, la solicitarea lui Fănel Bogos „și cu ajutorul inculpatei Trăilă Cristina”, prin folosirea influenței pe care o avea grație funcției politice, pentru a obține „foloase necuvenite” în favoarea lui Fănel Bogos și a firmei sale.

Mai exact, procurorii susțin că fostul lider liberal ar fi intervenit pentru aprobarea unui dosar de despăgubire de trei milioane de euro pentru firma lui Fănel Bogos, ridicarea sancțiunilor aplicate fermelor sale și diminuarea sau încetarea controalelor de la firma sa.

În ceea ce o privește pe Cristina Trăilă, anchetatorii scriu în rechizitoriul intrat în posesia Cotidianul că aceasta ar fi sprijinit în noiembrie 2025 demersurile lui Mihai Barbu de a îl determina pe Alexandru Bociu, președintele ANSVSA, să dispună demiterea lui Mihai Ponea, șeful DSVSA Vaslui.

Totul ar fi început după ce Fănel Bogos a decis să facă „toate demersurile necesare pentru a-l îndepărta pe Ponea Mihai din funcția de director al DSVSA Vaslui”, deoarece, în opinia sa, afecta interesele financiare ale firmei sale, Vanbet. Mai exact, DSVSA Vaslui a sancționat compania pentru nerespectarea normelor în domeniul sanitar veterinar și refuza să aprobe dosarele de despăgubire pentru firma lui Bogos.

Cum descriu procurorii planul lui Bogos

Procurorii mai notează că Fănel Bogos „se bucura de o anumită notorietate în județul Vaslui, avea acces la sume importante de bani, (…) interacționa cu persoane din mediul politic și economic”. Astfel, acesta s-ar fi decis să acționeze pe două paliere pentru a îl demite pe Mihai Ponea, scrie în rechizitoriu:

  • Folosirea unor politicieni cu funcții de conducere în cadrul unor partide politice aflate la guvernare;
  • Folosirea unor persoane care, prin prisma funcțiilor pe care le-au ocupat, au o influență în mediul economic, juridic sau politic și care, în schimbul unor sume de bani, sunt dispuse să folosească influența pe care o au cu scopul de a determina anumiți funcționari publici să acționeze într-un anumit mod.

În primă instanță s-ar fi hotărât să îl abordeze pe Mihai Barbu „și să îl determine pe acesta să își folosească prerogativele ce decurgeau din funcția ocupată în cadrul PNL atât la nivel local cât și la nivel central, pentru a determina funcționarii publici afiliați politici în cadrul partidului al cărui președinte era să îl îndepărteze pe Ponea Mihai de la conducerea DSVSA Vaslui”.

Mai întâi ar fi obținut numărul său de telefon, iar pe 13 februarie 2025 s-ar fi întâlnit pentru a discuta.

„Raportându-ne la nemulțumirile inculpatului Bogos Fănel și la evenimentele care s-au desfășurat ulterior, constatăm că cei doi au discutat despre situația în care se afla Bogos Fănel și despre intenția acestuia de a-l îndepărta pe Pomea Mihai din funcția de director executiv al DSVSA Vaslui prin intermediul lui Bociu Alexandru, președintele ANSVSA, care avea în subordine DSVSA Vaslui”, se arată în rechizitoriu.

Rechizitoriu: Bociu nu a arătat că este dispus că dea curs solicitărilor venite din partea lui Barbu și a lui Bogos

Cei doi ar mai fi vorbit pe 19 februarie 2025, când Mihai Barbu i-ar fi spus lui Fănel Bogos că urmează să fie primit de Alexandru Bociu pentru o discuție pe 24 februarie, la ora 10.00.

„Aspectele care rezultă din cuprinsul conversației purtate de cei doi inculpați la data de 19.02.2025 întăresc concluzia conform căreia, cu ocazia întâlnirii din data de 13.02.2025, inculpatul Bogos Fănel i-a prezentat inculpatului Barbu Mihai problemele pe care le avea la acel moment cu directorul DSVSA Vaslui, și au identificat împreună soluții pentru rezolvarea acestora.

De asemenea, faptul că inculpatul Barbu Mihai a fost determinat de inculpatul Bogos Fănel să își folosească influența și autoritatea conferite de funcția de conducere deținută în cadrul partidului pentru a interveni pe lângă președintele ANSVSA rezultă și din împrejurarea că inculpatul Barbu Mihai s-a oferit să îl însoțească pe inculpatul Bogos Fănel în momentul întâlnirii cu președintele ANSVSA, fără o solicitare expresă din partea acestuia din urmă”, mai scrie în rechizitoriu.

Pe 24 februarie 2025, cei doi ar fi mers în biroul lui Alexandru Bociu, unde procurorii susțin că i-ar fi solicitat demiterea lui Mihai Ponea. O întâlnire pentru o cerere identică ar fi avut loc și în luna martie, potrivit datelor din rechizitoriu.

Totodată, procurorii notează că Alexandru Bociu „nu a arătat că este dispus că dea curs solicitărilor venite din partea lui Barbu Mihai și a lui Bogos Fănel la întâlnirea din 24.02.2025”.

Numele unui alt lider PNL din teritoriu, în dosar

În aprilie 2025, Fănel Bogos a făcut o sesizare la ANSVSA, iar instituția a constatat în urma unui control că „aprecierile petentului privind caracterul excesiv al controalelor nu au putut fi susținute”.

Procurorii mai notează că Mihai Barbu ar fi continuat să își folosească funcția de președinte al PNL Vaslui, „funcție care îi garanta accesul în cadrul unor instituții publice importante, inclusiv Cancelaria Prim-Ministrului României”, pentru a obține schimbarea din funcție a lui Mihai Ponea.

De asemenea, Fănel Bogos ar fi încercat să găsească o modalitate de a se întâlni cu prim-ministrul României sau „măcar cu cineva de la Cancelaria premierului, cu vicepremierul, ori, dacă este posibil, cu președintele, în legătură cu o problemă privind ANSVSA”.

În mai 2025, procurorii susțin că Cristina Trăilă ar fi făcut demersuri pentru schimbare din funcție a lui Alexandru Bociu, președintele ANSVSA. La acel moment, premier interimar era Cătălin Predoiu.

Aceasta ar fi susținut că solicitarea de schimbare din funcție ar fi venit din partea lui Alexandru Popa, președintele PNL Brăila. Cristina Trăilă ar mai fi susținut și că șeful PNL Brăila a cerut înlocuirea lui Alexandru Bociu cu „un alt medic veterinar, invocând că Boviu Alexandru a fost susținut la conducerea ANSVSA de organizația PNL Brăila, care, între timp, i-a retras sprijinul pe motiv că își desfășoară activitatea în mod defectuos”.

„Inculpata Trăilă Cristina a inițiat demersuri pentru înlocuirea lui Bociu Alexandru de la conducerea ANSVSA în aceeași perioadă în care inculpatul Barbu Mihai încerca să identifice care este organizația politică care îl susține pe președintele ANSVA”

În urma discuțiilor pe care le-ar fi avut cu Alexandru Popa, Cristina Trăilă ar fi vorbit mai departe cu Cătălin Predoiu, discuții „în urma cărora s-a conturat ideea de a redactat actele” pentru schimbarea din funcție a lui Alexandru Bociu. Schimbarea nu s-a mai întâmplat după ce Radu Oprea a fost numit secretar general al guvernului, mai este precizat în rechizitoriu.

„În contextul celor expuse, rezultă că, la rândul său, inculpata Trăilă Cristina a inițiat demersuri pentru înlocuirea lui Bociu Alexandru de la conducerea ANSVSA în aceeași perioadă în care inculpatul Barbu Mihai încerca să identifice care este organizația politică care îl susține pe președintele ANSVA, după ce acesta a refuzat schimbarea lui Ponea Mihai din funcția de director al DSVSA Vaslui”, mai este notat în document.

Procurorii mai susțin că Cristina Trăilă ar fi folosit ca pretext pentru a îl convinge pe premier o solicitare de retragere a sprijinului politic și de retragere din funcție a președintelui ANSVA venită din partea președintelui PNL Brăila.

„Acțiunile inculpatei Trăilă Cristina nu erau independente și autonome de acțiunile inculpatului Barbu Mihai”

Cristina Trăilă a recunoscut la Podcasturile Cotidianul, în septembrie, că „a existat această inițiativă (n.r. de schimbare a lui Alexandru Bociu din funcție) la momentul la care Cătălin Predoiu era premier”.

„Deci nu are nicio legătură cu speța (n.r. cu dosarul în care e trimisă în judecată). De ce? Pentru că la vremea respectivă organizația PNL Brăila a venit și a spus că această funcție le aparține. Repet, noi încercam la vremea respectivă să identificăm întregul paletar al funcțiilor PNL, neavând informațiile nici de la Lucian Bode, nici de la domnul Ciucă. Singurul care avea informații mai precise era Mircea Abrudean, care era secretarul general al guvernului și fusese acolo.

La momentul respectiv a existat această inițiativă de eliberare a sa din funcție și de numire a unui alt domn medic veterinar, pentru că trebuie să îndeplinești anumite condiții prevăzute de lege, care a rămas cumva în aer. Nu trebuia Cătălin Predoiu să îmi dea mie explicații, evident, de ce mai departe nu a continuat demersul. Dar a fost o discuție agreată cu dumnealui la vremea respectivă. Ulterior, plecând din funcția de premier interimar, nu s-a mai consumat acest act”, a precizat Cristina Trăilă.

Totodată, anchetatorii mai precizează și că au constatat faptul că „acțiunile inculpatei Trăilă Cristina nu erau independente și autonome de acțiunile inculpatului Barbu Mihai, întrucât cei doi se consultau atunci când intenționau să schimbe o persoană care ocupa o funcție de conducere în cadrul unei instituții publice”.

Tot în rechizitoriu mai este notat faptul că în luna iulie a anului 2025 „inculpatul Barbu Mihai avea deja o relație de colaborare cu inculpata Trăilă Cristina, care era dispusă să îl sprijine pe acesta în demersurile sale efectuate în beneficiul inculpatului Bogos Fănel”.

Ce ar fi discutat Trăilă cu Bociu în biroul de la guvern

În ceea ce o privește pe Cristina Trăilă, procurorii mai susțin că, pe 3 noiembrie 2025, aceasta s-a întâlnit în biroul său de la guvern cu Alexandru Bociu, șeful ANSVSA.

„Inculpata Trăilă Cristina i-a precizat martorului (n.r. Alexandru Bociu) că are mai multe nemulțumiri la adresa sa și că nu mai beneficiază de susținere politică pentru menținerea în funcția de președinte al ANSVSA.

În aceste condiții, a solicitat explicații cu privire la nemulțumirile invocate iar numita Trăilă Cristina i-a precizat faptul că una dintre principalele nemulțumiri este legată faptul că nu acordă sprijin și protecție inculpatului Bogos Fănel.

În aceste condiții, Alexandru Bociu i-a precizat faptul că se raportează la Bogos Fănel în același mod în care se raportează la ceilalți operatori de pe teritoriul României, dar acesta are probleme în fermele din mai multe județe și că periclitează siguranța și securitatea alimentară”, se arată în rechizitoriu.

Trăilă: Întâlnirea a fost solicitată de Bociu

La podcasturile Cotidianul, liberala susținea că întâlnirea a fost cerută chiar de Alexandru Bociu și respingea acuzațiile.

„N-am cunoscut situația acelor despăgubiri ale domnului Bogos, am aflat ulterior din presă. Iar în ceea ce privește relația mea cu toți acești membri ai ANSVSA, DSV și așa mai departe, a fost o chestiune foarte clară cu acest domn Bociu. Am avut o singură întâlnire, în data de 3 noiembrie (n.r. 2025), solicitată de dumnealui. El a solicitat aceea întâlnire în data de 3 noiembrie, ca în data de 4 noiembrie să se ducă…

(…) A cerut să discutăm chestiuni organizatorice, o ordonanță care urma a fi promovată pentru că eram pe primă perioadă de reorganizare instituțională la nivelul SGG-ului. De precizat că ANSVSA este în subordinea SGG-ului și în coordonarea prim-ministrului.

A venit cu o serie de documente pe care le-am depus parchetului prin care îmi solicita ajutorul tehnic, că asta face SGG-ul, în promovarea acestui act normativ, specificând și anumite chestiuni, respectiv că sunt medici veterinari neplătiți, ca sunt restanțe în curs, că are niște animozități cu ministrul Agriculturii de la acea vreme, Florin Barbu, pe Agenția Fitosanitară”, a precizat Cristina Trăilă.

„Nu i-am solicitat demiterea domnului Ponea”

Aceasta a mai menționat și că discuția a avut o componentă politică, în sensul în care l-a întrebat „în ce măsură s-a armonizat cu organizația Botoșani”. Tot ea a precizat că Alexandru Bociu a fost asumat de PNL Botoșani la acel moment, organizație al cărei șef este Valeriu Iftime.

Aceasta mai susținea că Alexandru Bociu i-a prezentat și alte chestiuni de natură politică, dar nu a dorit să le facă publice, fiind elemente din dosar.

„Ceea ce pot să menționez în mod expres este că nu a fost nicio discuție legată de Bogos. Și, în niciun caz, nu i-am solicitat demiterea domnului Ponea, pe care, de altfel, îl știu de prin 2012, când era în PDL. Și care înțeleg că nu își găsește nici dumnealui ce componentă politică îi place, plimbându-se dintr-un loc în altul”, a adăugat aceasta.

Întâlnirea lui Bogos cu Bolojan

În același document mai este menționat faptul că, în iulie 2025, Mihai Barbu ar fi început pregătirile pentru organizarea unui eveniment pentru membrii PNL Vaslui. Evenimentul urma să aibă loc în perioada 3-5 octombrie 2025, la Sighetul Marmației, și aduna 36 de persoane.

Procurorii mai scriu în rechizitoriu faptul că fostul președinte al PNL Vaslui ar fi încercat în continuare să îl convingă pe premierul României, de această dată Ilie Bolojan, fie să îl demită pe președintele ANSVSA, fie să îl schimbe din funcție pe șeful DSVSA Vaslui.

Iar o întâlnire cu Ilie Bolojan a avut loc pe 23 septembrie 2025, la Palatul Victoria. În aceeași zi, Fănel Bogos ar fi sunat o angajată a firmei sale, căreia i-a dat sarcina „să întocmească un pachet consistent cu produse alimentare pentru inculpatul Barbu Mihai”, care ar fi intermediat întâlnirea cu premierul.

„Deși întâlnirea cu prim-ministrul României avea ca obiect declarat candidatura inculpatului Bogos Fănel pentru funcția de primar la comuna Banca din partea PNL, în fapt, inculpatul Bogos Fănel și-a expus nemulțumirile cu privire la modul în care autoritățile care aveau competențe, respectiv DSVSA și ANSVSA interacționau cu societatea comercială pe care o administra, lăsând impresia că cele două instituții își desfășoară activitatea în mod abuziv.

Faptul că întâlnirea organizată de inculpatul Barbu Mihai la data de 23.09.2025 nu a respectat obiectul prestabilit l-a făcut pe Bolojan Ilie să manifeste anumite rezerve și să considere că, de fapt, aceasta a fost mai mult un fel de audiență în care Bogos Fănel și-a prezentat nemulțumirile decât o discuție de tip politic în care inculpatul Barbu Mihai îl prezenta pe viitorul candidat la comuna Banca”, scrie în rechizitoriu.

Barbu ar fi primit alimente pentru eveniment PNL în schimbul intermedierii întâlnirii de la guvern

Procurorii mai adăugă faptul că nu există „niciun dubiu” că Mihai Barbu ar fi urmărit să îi asigure lui Fănel Bogos o întâlnire cu premierul pentru ca acesta sa își prezinte problemele cu cele două instituții.

„Astfel, în momentul în care s-a angajat față de inculpatul Bogos Fănel să își folosească funcția de președinte pe care o deține în cadrul PNL pentru a-i asigura o întâlnire cu prim-ministrul României, Barbu Mihai cunoștea temele care vor fi abordate de inculpatul Bogos Fănel.

Cu toate acestea, pentru a se asigura de faptul că prim-ministrul României nu va refuza o audiență pe tema nemulțumirilor invocate de Bogos Fănel, inculpatul Barbu Mihai i-a prezentat prim-ministrului României o altă temă, respectiv candidatura lui Bogos Fănel la primăria comunei Banca din partea PNL”, mai adaugă procurorii.

Tot ei mai susțin că produsele alimentare pentru care Fănel Bogos ar fi dat ordin să fie pregătite erau destinate evenimentului PNL de la Sighetul Marmației și „reprezintă o contraprestație pentru modalitatea în care inculpatul Barbu Mihai și-a folosit funcția de președinte la PNL Vaslui, organizând întâlnirea dintre premierul României și inculpatul Bogos Fănel din data de 23.09.2025”.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.