Datoria externă a României a crescut la 231,5 miliarde euro în primul trimestru din 2026

Datoria externă totală a crescut cu 3 062 milioane euro, până la 231 525 milioane euro, conform datelor anunţate luni de BNR.

De Mădălina Hodea - redactor
Datoria externă a României a crescut la 231,5 miliarde euro în primul trimestru din 2026

Datoria externă totală a crescut cu 3 062 milioane euro, până la 231 525 milioane euro, conform datelor anunţate luni de BNR.

BNR arată că în primul trimestru din 2026, datoria externă totală a României a crescut cu aproximativ 3,06 miliarde euro, ajungând la 231,5 miliarde euro. Creșterea este susținută în principal de datoria pe termen lung, în timp ce datoria pe termen scurt a avut o ușoară scădere. Evoluția reflectă continuarea tendinței de îndatorare externă, alimentată de nevoile de finanțare ale statului și de deficitul de cont curent.

Datoria externă a României a urcat la aproape 232 miliarde de euro în primul trimestru din 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

În perioada ianuarie–martie 2026, datoria externă totală a crescut cu aproximativ 3,06 miliarde euro, ajungând la circa 231,5 miliarde euro. Evoluția confirmă continuarea trendului de creștere început în anii anteriori.

În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 977 milioane euro. De cealată parte balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 334 milioane euro. În plus balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 305 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a adus o contribuţie pozitivă de 477 milioane euro.

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1 130 milioane euro (comparativ cu 1 635 milioane euro în perioada ianuarie – martie 2025). Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat 1 461 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 331 milioane euro.

Ce arată datele BNR

* Creșterea este determinată în principal de datoria pe termen lung, care a continuat să avanseze.
* În schimb, datoria pe termen scurt a scăzut ușor, ceea ce sugerează o structură ceva mai stabilă a finanțării externe.
* România rămâne într-o zonă de îndatorare externă ridicată, dar cu indicatori de acoperire relativ stabili (rezervele valutare și importurile acoperite).

BNR arată că aceste evoluții sunt influențate de:

* nevoile de finanțare ale statului,
* deficitul de cont curent,
* dar și de fluxurile de investiții și refinanțarea datoriei existente.

În termeni simpli, datoria nu crește doar din „împrumuturi noi”, ci și din rostogolirea și refinanțarea celor vechi. Acest lucru se întâmplă într-un context economic cu deficit extern persistent.

Distribuie articolul pe:

3 comentarii

  1. Aloooo ti-greu sa-i numeri! Unde anume, ban cu ban, pe caiet, nu trebuie sa ai olimpiada la aritmetica ! Argentina o sa fue parfum pe langa noi!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.