Nicușor Dan atacă la CCR legea care interzice listarea companiilor de stat la bursă. Economist: O lege cu un puternic caracter electoral

Președintele Nicușor Dan a atacat la CCR legea susținută de PSD și AUR prin care statul român nu mai poate vinde acțiunile pe care le deține la companii și bănci. Legea a fost adoptată în Parlament înainte de moțiunea de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan.

Subiectul „nu ne vindem țara” a fost folosit atunci ca punct de atac împotriva vicepremierului pentru reformă, Oana Gheorghiu, care s-a ocupat în ultimele luni de reforma companiilor de stat, listarea lor la bursă și închiderea companiilor neprofitabile care trăiesc din subvenții sau care nu-și mai acoperă obiectul de activitate.

În spatele calculelor și atacurilor politice s-ar afla de fapt o lipsă de know-how economic și propagandă populistă, este de părere analistul economic Adrian Negrescu.

De ce a atacat Nicușor Dan la CCR legea PSD – AUR

„Interzicerea listării la bursă a companiilor de stat până la finalul anului viitor este o decizie cu un puternic caracter electoral. Nu are niciun fundament economic, nu are nicio legătură cu nevoile financiare ale statului român, angajamentele pe care noi ni le-am luat în fața organismelor internaționale care prevăd și această relansare a oportunităților de pe piața de capital românească.

Faptul că președintele a atacat la CCR această lege este un fapt pozitiv, menit să sancționeze un comportament legislativ cu un puternic caracter electoral, nicidecum cu caracter economic. Din perspectiva economică, amânarea listării la Bursă reprezintă un pas pierdut pentru România într-o mare de probleme economice cu care se confruntă țara noastră”, a declarat, pentru Cotidianul, analistul economic Adrian Negrescu.

PSD și AUR au argumentat că apără interesul național al României într-o perioadă în care mai multe state din UE au început să-și răscumpere participațiile pe care le-au vândut în trecut. Cea mai mare miză o reprezintă banii din companiile de energie.

Liberalizare vs protecționism

Scandalul din jurul acestui subiect a izbucnit după ce a apărut în spațiul public un memorandum redactat de vicepremierul Oana Gheorghiu și echipa sa în care se propunea listarea la bursă a unor pachete minoritare din companiile de energie, transporturi sau bănci. Guvernul Bolojan luase în vizor companii precum CEC Bank, Aeroporturi București, Salrom, Romarm, Portul Constanța sau Poșta Română.

Sumele pe care aceste companii le-ar putea atrage sub forma de investiții sau banii care ar putea ajunge la bugetul de stat sunt de ordinul zecilor de miliarde de lei. Memorandumul arăta că dacă guvernul listează încă 5% din acțiunile pe care le deține la Hidroelectrica și 10% din acțiunile Romgaz, veniturile la buget ar putea crește cu până la 10 miliarde de lei.

„Noi avem nevoie de un calendar foarte clar de listări la bursă a companiilor de stat în următorii ani care să-i asigure statului venituri suplimentare între 3 și 5 miliarde de euro anual de pe urma unui asemenea program. Să nu uităm că noi am ajuns să ne împrumutăm cu un miliard de euro pe lună pentru a plăti pensiile și salariile”, spune Adrian Negrescu.

Însă tabăra PSD – AUR a argumentat că pe termen lung statul câștigă mai mult din păstrarea unei participații mai mari în aceste companii datorită dividendelor. Adrian Negrescu consideră că „protejarea patrimoniului și avuției naționale” a fost de fapt un pretext pentru protejarea intereselor politice din aceste companii.

„Interese naționale” sau „de partid”

„A fost o decizie luată pe repede înainte, cu puternic caracter electoral, menită să scoată în evidență faptul că unii politicieni încearcă să protejeze un patrimoniu public care din păcate este puternic afectat de cercurile de interese din zona politică. Listarea la bursă nu reprezintă un efect negativ pentru aceste companii. Le aduce credibilitate financiară mai bună, un potențial investițional mai mare.

Noi continuăm să purtăm acești ochelari de cal când este vorba de piața de capital, este o dovadă a lipsei de know-how economic pe care mare parte din politicienii noștri o demonstrează cu fiecare ocazie cu care apar la televizor sau în Parlament, atunci când iau aceste decizii aberante”, este de părere analistul economic.

În sesizarea trimisă de Administrația Prezidențială la CCR președintele spune că protejarea activelor statului poate fi legitimă și în interesul național, dar legea este neclară, contradictorie și poate produce efecte economice și juridice grave. Spre exemplu, sunt anumite companii de stat care se află în proces de listare și deja au investit sume mari de bani pentru a se lista, în următorii ani, la bursă.

Pierdem bani pentru că nu am listat la bursă

„Intervenția legislativă bruscă asupra unor operațiuni în derulare, fără dispoziții tranzitorii și fără reglementarea efectelor asupra actelor subsecvente deja încheiate, lasă în incertitudine regimul juridic al acestor acte și al cheltuielilor angajate, afectând securitatea raporturilor juridice născute anterior intrării în vigoare a legii”, se arată în sesizarea trimisă la CCR.

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR și milionar datorită plasamentelor sale la bursă, a declarat că el nu este împotriva listării, ci doar împotriva marilor fonduri străine care ar putea cumpăra aceste acțiuni. Legea susținută de PSD și AUR a fost criticată de Administrația Prezidențială și pentru că restricționează accesul fondurilor de investiții la aceste plasamente, lucru care ar putea încălca libera circulație a capitalurilor în UE.

România va pierde cel mai probabil fonduri europene din PNRR deoarece nu a reușit să listăm la bursă, în ultimii cinci ani, nicio companie de stat. În cazul Hidroelectrica, listarea s-a făcut prin vânzarea celor 20 de procente din companie deținute de Fondul Proprietatea.

Reforma companiilor de stat nu poate fi blocată

„Reformele nu mai sunt opționale, sunt necesare în condițiile în care foamea de bani a Guvernului este uriașă. Indiferent ce ne povestesc politicienii pe la televizor, reforma companiilor de stat este esențială.

Nu mai putem aloca anual între 13 și 15 miliarde de lei subvenții către niște companii care multe dintre ele sunt doar niște fabrici de salarii. Această reformă va trebui făcută, fie că vrem, fie că nu. Dacă nu vor fi capabili politicienii noștri, cu siguranță, în cadrul unui acord stand-by, FMI va veni și va tăia în carne vie la București, având în vedere că aceasta este una dintre găurile negre majore din economia românească, această zonă a companiilor de stat”, explică Adrian Negrescu.

Nu în ultimul rând, listarea la bursă a unor companii de stat nu înseamnă pierderea controlului asupra lor. Guvernul poate vinde pachete minoritare în așa fel încât să dețină controlul în continuare asupra companiilor strategice, cum este deja cazul Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica, Transelectrica etc.