Fraudele online nu aleg vârsta sau studiile: Poliția Capitalei explică de ce oricine poate fi păcălit

„Săptămâna prevenirii criminalității” este o campania națională desfășurată de Poliția Română în săptămâna care tocmai s-a încheiat și care a fost rezervată în întregime siguranței digitale. Libertatea a discutat cu cmș. Mihai Mădălin Mincu, șeful Serviciului de Analiză și Prevenire a Criminalității din Poliția Capitalei, despre capcanele prezentate publicului.

Mii de click-uri pe reclame false

Cât de vulnerabili sunt utilizatorii o arată chiar datele prezentate de autorități. În 2021, un experiment din proiectul național #SiguranțaOnline, derulat de Poliția Română împreună cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și Asociația Română a Băncilor (ARB), a atras peste 6.700 de persoane care au accesat bannere fictive de tip phishing, în numai șase zile de testare.

Mai mult de jumătate dintre ele, 55%, urmăreau un „câștig sigur”, 38% erau interesate de electrocasnice, 5% de investiții garantate, iar 2% de o vacanță de vis. Profilul celor mai tentați de promisiunile financiare iluzorii este cel al bărbaților (60%), cu vârste între 35 și 54 de ani.

Conform aceleiași surse, o singură schemă de înșelăciune, de pildă falsul credit bancar sau investițiile fictive, scoate anual din conturile românilor pierderi de milioane de euro.

Banii transferați, aproape imposibil de oprit

Mulți oameni au rămas cu conturile goale fără să fi vrut asta, a declarat pentru Libertatea șeful serviciului. Polițiștii reușesc uneori să recupereze sumele, însă victimele ajung adesea prea târziu la ei, iar după o plată bancară marja de intervenție e minimă: „Odată ce s-a făcut un transfer prin bancă, chiar dacă noi sunăm, de cele mai multe ori, banca nu mai poate opri tranzacția”, spune acesta.

Profilul victimei

Polițiștii contrazic prejudecata potrivit căreia doar vârstnicii sau persoanele fără studii ar fi păcălite. Manipularea folosită de atacatori e gândită să funcționeze oricare ar fi pregătirea profesională a celui vizat, iar printre cazurile recente s-au numărat, potrivit lui Mincu, atât persoane în vârstă, cât și tineri cu locuri de muncă foarte bune.

Presiunea psihologică îi împinge pe oameni spre gesturi pe care nu le conștientizează în acel moment, a explicat polițistul.

Seniorii rămân expuși și în afara internetului, unde metoda clasică „Accidentul” continuă să facă victime, la fel ca înșelătoriile de tipul „ai câștigat un premiu/un telefon, doar răspunde la o întrebare simplă”.

Cumpărătorul grăbit de pe site-urile de anunțuri

Anchetatorii grupează schemele folosite acum de atacatori în patru mari categorii. Prima vizează platformele de anunțuri, unde un fals cumpărător ia rapid legătura cu vânzătorul pe WhatsApp sau pe altă aplicație de mesagerie și îi trimite un link extern.

Pretextul este că produsul a fost deja achitat, iar vânzătorul mai are doar de completat datele cardului ca să primească suma. Protecția înseamnă rămânerea permanentă în chatul oficial al platformei și refuzul de a introduce datele cardului, mai ales codul CVC/CVV, pentru a încasa bani, fiindcă orice încasare sau transfer cere doar codul IBAN.

Amenzile false, trimise prin SMS

A doua metodă, cunoscută drept ghișeul.ro sau amenda falsă, pornește de la un SMS ori un e-mail care anunță o abatere surprinsă de radar sau o amendă neachitată, cu un link scurt atașat, pentru plată urgentă. Polițiștii recomandă ca linkurile venite de la numere și adrese necunoscute să nu fie deschise, iar o eventuală datorie să fie verificată direct pe site-ul oficial ghiseul.ro sau în aplicația oficială.

Creditul fals, cea mai frecventă înșelătorie

Cea mai răspândită schemă începe cu un telefon de la un pretins angajat al băncii, uneori chiar de la un fals polițist, care susține că cineva încearcă să ia un credit pe numele victimei. Pusă sub presiune, persoana e convinsă să contracteze ea însăși un împrumut și să mute banii într-un așa-zis „cont de siguranță”. Apelul trebuie închis imediat, pentru că nicio bancă nu cere credite sau transferuri ca metodă de protejare a contului, arată sursa citată. Clientul are de sunat el însuși la numărul oficial de asistență, trecut pe spatele cardului.

Profituri promise pe platforme false

Investițiile fictive se sprijină pe reclame capcană cu imaginea unor figuri publice sau a unor companii cunoscute, care promit câștiguri uriașe pe platforme de tranzacționare false. Victimelor li se cer la început sume mici, de 200-300 de lei, returnate multiplicat ca să le fie câștigată încrederea, după care vin solicitările de mii de euro.

Profitul uriaș și garantat nu există în investițiile financiare, amintesc polițiștii, iar înaintea oricărei plăți trebuie verificat, pe site-ul oficial al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), dacă entitatea respectivă este autorizată.

Unde sesizezi frauda

Cine a fost victima unei fraude online se poate adresa Poliției Române, fie sunând la 112, pentru urgențe sau infracțiuni aflate în desfășurare, fie depunând o plângere la cea mai apropiată secție. DNSC poate fi contactat la 1911, numărul de urgență cibernetică, sau prin e-mail, la alerts@dnsc.ro. Cardul se blochează imediat din aplicația băncii emitente, după care se sună la serviciul de suport al acesteia.