Economia Uniunii Europene a crescut peste așteptări în primele nouă luni ale anului 2026, însă inflația continuă să pună presiune asupra populației. Comisia Europeană estimează o creștere economică de 1,4% în acest an și în 2027, în timp ce inflația ar urma să ajungă la 3,3% în 2026 și la 3,2% anul viitor.
Estimările sunt mai optimiste în privința creșterii economice decât cele prezentate în primăvară, dar indică și o majorare a prețurilor peste nivelurile anticipate anterior.
Pentru 2028, Comisia estimează o creștere economică de 1,5% la nivelul UE și o reducere a inflației la 2,3%. În zona euro, economia ar urma să avanseze cu 1,2% în 2026 și 2027, respectiv cu 1,3% în 2028. Inflația este estimată la 3,2% în acest an, 3,1% în 2027 și 2,1% în 2028.
Prețurile mari afectează consumul. Exporturile susțin economia europeană
Evoluția economică peste așteptări din primele trei trimestre ale anului a fost susținută de consum și de revenirea exporturilor de bunuri. În schimb, investițiile au fost ușor sub nivelul estimat. Creșterea costului vieții continuă să afecteze puterea de cumpărare a europenilor. Comisia estimează că avansul consumului privat va încetini la 1,3% în 2026 și la 1,1% în 2027. În 2028, acesta ar urma să revină la 1,3%, pe fondul reducerii inflației.
Exporturile au beneficiat de cererea internațională pentru echipamente și componente utilizate în dezvoltarea infrastructurii de inteligență artificială și în electrificare. Această tendință ar urma să susțină economia europeană și în 2027. În schimb, investițiile vor continua să fie afectate de dobânzile ridicate și de condițiile mai stricte de finanțare.
Sectorul construcțiilor rezidențiale este printre cele mai expuse. Comisia estimează o stagnare a activității în acest an, urmată de o revenire modestă în 2027 și 2028.
Investițiile în infrastructură sunt susținute în prezent de fondurile europene din Mecanismul de redresare și reziliență. Din 2027, o parte din acest sprijin ar urma să fie înlocuită de finanțări prin politica de coeziune.
Inflația ar putea depăși 4%. Alimentele și energia pun presiune pe bugetele familiilor
Inflația din zona euro a ajuns la 4% în octombrie 2026, pe fondul scumpirii energiei. Comisia estimează că inflația totală din UE va atinge un nivel maxim de peste 4% între sfârșitul acestui an și începutul lui 2027, înainte să înceapă să scadă treptat. Prețurile energiei ar urma să crească într-un ritm mai lent anul viitor. Scăderea estimată a prețurilor carburanților ar putea compensa majorările la electricitate și gaze.
În schimb, alimentele riscă să se scumpească în continuare. Creșterea prețurilor este alimentată de costurile mai mari ale energiei și îngrășămintelor, dar și de efectele fenomenelor meteorologice extreme din vara anului 2026 asupra culturilor agricole. Gospodăriile cu venituri reduse sunt cele mai vulnerabile, deoarece cheltuiesc o parte mai mare din buget pentru hrană și energie.
În ceea ce privește piața muncii, Comisia estimează că economia europeană va genera peste 800.000 de locuri de muncă suplimentare în 2026, chiar dacă ritmul angajărilor încetinește.
Rata șomajului ar urma să rămână aproape de minimele istorice, la puțin peste 6%, pe întreaga perioadă analizată.
Salariile vor continua să crească și ar urma să depășească ușor ritmul inflației. Acest lucru ar permite o recuperare modestă a puterii de cumpărare.
Deficitele și datoriile statelor europene vor continua să crească
Perspectivele privind finanțele publice sunt mai puțin favorabile. Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar agregat al UE va crește la 3,6% din PIB în 2026, de la 3,1% în 2025. Majorarea este explicată prin cheltuielile mai mari pentru apărare, creșterea dobânzilor la datoria publică și măsurile de sprijin pentru populație și companii în contextul prețurilor ridicate la energie. Deficitul ar urma să ajungă la 3,7% din PIB în 2027 și la 3,8% în 2028.
Totodată, cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să crească la 2,4% din PIB în 2028, cel mai ridicat nivel din ultimii peste zece ani. Datoria publică a statelor membre ar urma să crească de la 82,6% din PIB în 2025 la 85,6% în 2028. Comisia avertizează că această evoluție reduce capacitatea guvernelor de a interveni în cazul unor noi șocuri economice. Printre principalele riscuri se numără conflictele internaționale, instabilitatea piețelor energetice, tensiunile comerciale și eventualele noi creșteri ale dobânzilor. Inteligența artificială ar putea contribui la creșterea productivității, dar dezvoltarea sa rapidă poate aduce și schimbări dificile pe piața muncii.
În același timp, Comisia consideră că investițiile în infrastructură, modernizarea industriei și reducerea dependenței de combustibilii fosili importați ar putea susține o creștere economică mai puternică în următorii ani.