Cu cât ar putea crește prețul energiei. Facturile la energie și nota de plată pentru criza energetică

De ce există riscul ca prețul energiei și, implicit, facturile la energie să crească din toamnă? Pentru că în anumite intervale orare, furnizorii pot suporta costuri de achiziție mai mari decât cele anticipate atunci când trebuie să cumpere energie suplimentară de pe piețele angro.

Ei sunt nevoiți să facă acest lucru deoarece consumul de energie electrică este mult mai mare decât producția la nivel național. Aceste cheltuieli mai mari ale furnizorilor vor fi decontate de consumatorul român, spun experții contactați de Cotidianul. Chiar dacă importurile de astăzi ar putea duce la creșterea facturilor de mâine, acestea ne salvează pe moment de la beznă.

Importurile de energie ne salvează de la beznă, dar umflă facturile la energie

„Ne așteptăm să crească consumul de energie electrică și automat și importurile, pentru că producția este la limită în România și energia necesară pentru a acoperi creșterea de consum va veni din import. Chiar am citit că Transelectrica a anunțat că vineri va fi o zi importantă, cu un consum destul de crescut. Nu ar fi noutăți dacă ne gândim la ce s-a întâmplat săptămâna trecută când am avut un val de căldură cu consumuri mari, însă în paralel cu oprirea centralei de la Cernavodă, devine puțin delicată acoperirea consumului”, a declarat, pentru Cotidianul, Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER).

În cazul în care nu am fi avut importurile la dispoziție, problema nu putea fi rezolvată decât prin limitări ale consumului sau deconectări manuale, explică Laurențiu Urluescu: „Din fericire nu a fost nevoie ca aceste măsuri să fie luate și cel mai probabil nici nu o să fie nevoie în viitorul apropiat.”

Reducerea consumului producătorilor industriali ar putea deveni necesitate

Cu toate acestea, deconectarea de la sistem a unor mari consumatori de energie rămâne un scenariu plauzibil, mai ales dacă vecinii noștri, de la care importăm energie electrică la orele de vârf, au probleme mai grave cu seceta.

„În principal, dacă persistă, nu neapărat temperatura ridicată cât mai ales seceta, sunt puse în pericol sistemele de producere de energie a vecinilor, centralele nucleare din Ungaria, Bulgaria și la noi, tot ceea ce înseamnă Hidroelectrica, dar cu o producție mai scăzută. Dacă și vecinii ar fi într-un moment neprielnic din punct de vedere al producției, probabil că la un moment dat va trebui să declanșăm acel mecanism și să reducem consumul consumatorilor industriali”, a explicat, pentru Cotidianul, Corina Murafa, expertă în politici energetice.

Factura la energie nu crește peste noapte

Contractele cu furnizorii de energie sunt încheiate, de cele mai multe ori, pe o perioadă de 12 luni. Spre exemplu, dacă plătești 1 leu kWh de energie electrică, iar furnizorul în timpul celor 12 luni cumpără energia mai scumpă, de 1,20 lei kWh, tariful din factură nu crește peste noapte.

Dacă aceste costuri ridicate se mențin și se reflectă în achizițiile de energie pentru perioadele următoare, presiunea poate fi transferată ulterior în noile oferte pentru consumatorii casnici. În această speță, noile tarife din ofertă ar putea fi mai mari de 1,20 lei kWh, ca furnizorul să-și recupereze pierderea.

Rezerva de energie e cheia

Asta se întâmplă astăzi pe piața din România. Din cauza producției reduse la orele de vârf, atunci când consumul este ridicat, furnizorii importă energie electrică și la un preț de 500 de euro MWh. Chiar dacă majoritatea furnizorilor au contracte bilaterale și au achiziționat din timp această energie, la orele de vârf, în unele situații, ei sunt nevoiți să importe energie pentru a livra clienților.

„Nu consumul singur dă un semnal de alarmă, ci rezerva de energie pentru a acoperi acel consum. Când sunt toate centralele pornite, normal că un consum mare, care nu poate fi acoperit decât din import, devine un semnal de alarmă. Dacă am fi avut mai multe centrale și ar fi fost rezervă, un consum de 10.000 MWh nu ar fi fost cine știe ce.

Vorbim de diferența dintre producția de energie, rezerva de producție (cât s-ar mai putea încărca) și consum. Cred că din acest motiv s-a ales soluția ca marii consumatori să fie informați din timp ca să nu fie luați pe neprevăzute. Noi credem că nu vor fi evenimente majore”, explică Laurențiu Urluescu.

Cu cât vor crește tarifele din factură?

Nimeni nu poate spune exact decât după ce o să apară primele oferte pentru consumatorii casnici. Însă există șanse ca aceste creșteri de preț să înceapă de la 10% și să ajungă până la 20%, consideră experții în energie.

„Aș zice că da, pentru că dacă ne uităm și acum, ei încorporând în prețurile viitoare anticipările acestei veri, furnizorii mari au intrat în comparatorul de prețuri al ANRE-ului cu tarife de 1,5, 1,6 lei kWh pentru consumatorii casnici.

Întrebarea interesantă este ce va face Hidroelectrica? Va crește și ea prețul? Deocamdată Hidroelectrica își menține prețul de 1,1 lei pe kWh, dar e un preț nesustenabil, ținând cont că ei au produs puțin din surse proprii vara aceasta comparativ cu ce produceau de obicei.

Totuși, au onorat cererea importând energie sau cumpărând energie de la alți producători din țară, mult mai scumpi decât ei, cum ar fi centralele pe gaz”, este de părere Corina Murafa.

„Tarifele cresc cu o cifră”

Laurențiu Urluescu, reprezentantul furnizorilor de energie, se așteaptă la rândul său la creșteri ale tarifelor, însă de maximum o cifră, nu două.

„Da, este posibil, având în vedere că situația aceasta mai deosebită s-a prelungit și este posibil să afecteze prețurile consumatorului final. Dar nu imediat. Majoritatea consumatorilor au contracte cu preț fix, ceea ce înseamnă că pe perioada contractuală nu se poate modifica prețul, dar sunt niște costuri pe care furnizorii le au și mai devreme sau mai târziu vor trebui să le recupereze din ofertele viitoare de energie.

Ofertele care sunt acum în piață au fost calculate la condițiile de piață de când au fost emise. Dacă condițiile de piață s-au schimbat, automat și ofertele se vor schimba. Atenție, (ofertele n.r.) pot să meargă în ambele direcții, și în sus, și în jos. Deocamdată, pare că merg în sus, dar nu se știe niciodată ce se va întâmpla. Dacă vor fi creșteri, vor fi de ordinul unei cifre”, este de părere președintele AFEER.

Facturile la energie pot crește cu 10 sau chiar 100 de lei pe lună

Conform comparatorului de tarife de la ANRE, cea mai ieftină ofertă este dată de Hidroelectrica, care oferă un tarif de 1,11 lei kWh, în timp ce cea mai scumpă ofertă a unui furnizor mare de pe piață este de 1,85 lei kWh, la Engie. Pentru un român care consumă în jur de 100 kWh pe lună, factura ajunge de la 111 lei la 185 de lei. Pentru un român care consumă triplu, în jur de 300 de kWh, factura ajunge de la 333 lei până la 555 lei.

În cazul unei creșteri de 10% a tarifului, pentru un român care consumă puțin, în funcție de furnizor, creșterea cheltuielilor poate fi de la 10 lei până la 30 de lei. În cazul unui român cu consum mai mare, creșterea cheltuielilor cu energia poate fi de la 30 de lei până la 80 de lei, în situația în care tarifele cresc cu 15%. Dacă luăm în calcul creșterea cu 20% a tarifelor ca urmare a crizei energetice, unele facturi pentru cei care consumă peste 300 kWh pot ajunge să coste cu 100 de lei mai mult.

Consumatorul vulnerabil ar fi avantajat de tarifele dinamice

Situația ar fi fost diferită dacă în România ar fi funcționat tarifarea dinamică, în funcție de ora de consum.

„Acest sistem se poate aplica doar clienților care au contoare inteligente. Cei care nu au (contoare inteligente n.r.) ar avea un dezavantaj, în sensul în care în orele de zi ar trebui să plătească o energie la un preț mai ridicat decât cei care au contoare inteligente. (Cei fără contoare inteligente n.r.) ar fi avantajați seara pentru că ar plăti un preț mai mic față de prețul penalizator pe care l-ar plăti cei cu tarife dinamice. E clar că rețeaua de energie electrică ar fi într-un echilibru mai bun, consumatorii ar răspunde unor astfel de stimulente financiare și și-ar ajusta consumurile”, spune Corina Murafa, expertă în politici energetice.

Ce este sărăcia energetică de vară

Corina Murafa este membru în Comitetul Economic și Social European și expertă în cadrul Observatorului Român al Sărăciei Energetice. Ea spune că în perioada verii, din cauza temperaturilor ridicate, plaja românilor care alunecă în categoria consumatorilor vulnerabili de energie crește, din cauza cheltuielilor mari cu răcirea.

„Avem de-a face cu o categorie de consumatori vulnerabili pe timp de vară, sezonieri, așa numita sărăcie energetică de vară. Adică tot anul un consumator nu este vulnerabil, are un venit în jurul mediei naționale, dar în lunile de vară, fiind nevoit să consume multă energie electrică ca să se răcească, pentru 2-3 luni factura lui la energie «iese prin tavan».

Vorbim mai cu seamă de cei care stau acasă, de pensionari, care au un aparat de aer condiționat, iar un tarif dinamic i-ar avantaja, deoarece ar fi mai scăzut în timpul zilei când stau acasă și folosesc aerul condiționat. La fel este și cu familiile cu copii mici. Per total, tariful dinamic ar ajuta chiar și consumatorii vulnerabili din România”, este de părere experta în energie.

Ministerul Energiei dezminte informația lansată de Bogdan Ivan, că marii consumatori ar fi primit notificări de limitare sau deconectare