134 de parchete de pe lângă judecătorii, mutate într-un parchet „central” în reședința de județ. În toată țara vor mai rămâne 41 de parchete „secundare”

Ministerul Justiției va reorganiza parchetele de pe lângă judecătoriile din întreaga țară, cu excepția celor din București. Anunțul a fost făcut chiar de ministrul Justiției, Radu Marinescu.

„În colaborare cu CSM-sectia de procurori și cu PICCJ am inițiat un proiect de lege prin care se reorganizează parchetele de pe lângă judecătoriile din întreaga țară”, spune ministrul pe pagina sa de Facebook.

Cele 175 de parchete de pe lângă judecătoriile din județe vor fi reduse la 41. În fiecare județ, toate parchetele de pe lângă judecătorii vor deveni un singur parchet.

Doar cu numele, însă, pentru că cele 41 care vor rămâne se vor numi „secundare” în loc de parchete de pe lângă judecătoria unei localități.

„Sediul principal este în reședința de județ, iar în celelalte localități cu judecătorie funcționează sedii secundare permanente”, spune ministrul.

Se desființează 134 de posturi de prim-procuror și 134 de posturi de grefier-șef. Economia estimată este de 6.154.888 lei pe lună, adică 73.858.656 lei pe an.

Proiectul a fost trimis în procesul de avizare.

Beneficii organizaționale și de personal

Ministrul face și un opis al beneficiilor pe care spune că le va aduce cu sine reorganizarea.

1. Locuri mai atractive – Sediile principale sunt în orașe mari, reședințe de județ, care atrag mai ușor procurori, inclusiv tineri. Există o reticența a procurorilor tineri de a merge în parchete mici îndepărtate de reședința de județ.
2. Funcții de conducere exercitate mai eficient – Schemele de personal sunt destul de mari încât prim-procurorul să aloce timp substanțial activității de conducere și coordonare, nu să facă în principal muncă de execuție.
3. Mai puține funcții de conducere – De exemplu, în județul Prahova se reduc de la 7 la 4, spune ministrul.
4. Volum de lucru împărțit echitabil între procurorii aceluiași județ – Cauzele tuturor judecătoriilor din județ formează volumul total al parchetului unic. În prezent există mari disparități de încărcare a procurorilor cu cauze între parchetele locale, spune Radu Marinescu.
5. Mobilitate mai mare a personalului, plus echilibrarea volumului de activitate.
6. Mai puține posturi peste schemă – Într-un parchet mare, absența unui procuror, de exemplu în concediu de creștere a copilului, nu mai blochează activitatea cum se întâmpla în parchete cu scheme mici sau parțial ocupate, argumentează Radu Marinescu.
7. Resurse umane gestionate mai bine – Procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel poate propune redistribuirea posturilor vacante pe o regiune de 3–4 județe. Ulterior, procurorul general al PÎCCJ poate face același lucru la nivel național.
8. Stabilitatea rezidenței – Procurorii sunt numiți fie la sediul principal, fie la un anumit sediu secundar, deci sunt protejați față de mutarea în altă localitate.

Beneficii pentru calitatea urmăririi penale

1. Procurorii se pot specializa. Asta înseamnă mai puține erori și întârzieri, o practică mai unitară și soluții mai solide în fața instanței.
2. Preluarea „pe orizontală” a cauzelor. Prin dispoziție motivată a prim-procurorului, procurorii de la sediul principal pot efectua sau supraveghea urmărirea penală în cauzele sediilor secundare care cer mai multe resurse și experiență.
3. Resurse concentrate într-o singură structură. Asta aduce decizii mai coerente, competențe folosite mai eficient și o monitorizare mai bună a performanței.
4. Parchetele de pe lângă tribunale sunt mai puțin aglomerate. Nu mai trebuie să preia toată activitatea parchetelor mici fără procurori și se pot ocupa de cauzele complexe din competența lor.
5. Mai multă încredere în justiție. Dosarele sunt gestionate mai bine, iar soluțiile sunt mai uniforme (impactul social, Secțiunea 3.2).

Beneficii financiare

1. Economii la bugetul de stat. Se desființează 134 de posturi de prim-procuror și 134 de posturi de grefier-șef. Economia estimată este de 6.154.888 lei pe lună, adică 73.858.656 lei pe an.
2. Costuri mai mici cu delegările. Scade nevoia de a delega procurori la parchetele fără personal, deci și plata diurnei și a cheltuielilor de deplasare.
3. Fără impact negativ asupra bugetului general consolidat, potrivit expunerii de motive.

Problemele pe care le rezolvă

• Posturi vacante greu de ocupat. Din 175 de parchete de pe lângă judecătorii, 108 au cel mult 5 posturi de procuror. În 2018–2026, 12 parchete au funcționat fără niciun procuror.
• Funcții de conducere neocupate ani la rând. La unele parchete au rămas vacante 6 ani sau mai mult.
• Volum de lucru inegal. Diferențele ajung de până la 9 ori între parchete (de exemplu PJ Orșova față de PJ Iași în 2025).
• Lipsa specializării la parchetele cu scheme mici.
• Activitate fragilă. La un parchet cu 3 procurori, un singur post vacant reduce gradul de ocupare cu circa 33%.

Guvernul are de achitat magistraților 5 miliarde de lei, circa un miliard de euro, drepturi salariale restante obținute prin hotărâri judecătorești pe care tot magistrații le-au dat.

Recent, premierul Luca Niculescu a cerut ministerelor să-și reducă cuantumul cheltuielilor.

La Interviurile Libertatea, unde a vorbit despre starea Justiției și plata unor drepturi salariale de 5 miliarde de lei câștigate de magistrați în instanțe. Radu Marinescu a precizat că este puțin probabil că plățile să poată începe în 2026.

Este vorba despre bani câștigați de judecători și procurori prin hotărâri judecătorești, nu despre salariile lor lunare curente.