Aseară, bucureştenii au invadat străziile Bucureştiului la Noaptea Albă a Galeriilor, care au putut fi vizitate până dimineaţa. Peste 40 de galerii şi 35 de spaţii alternative şi-au deschis porţile oferind un program dinamic de expoziţii şi evenimente dedicate artei contemporane.
Expoziţii de artă contemporană, producţii speciale NAG, pictură, fotografie, grafică, demonstraţii artistice, performance-uri au figurat printre propunerile traseului Nopţi Albe ale Galeriilor – NAG#9.
Când visele ucid căluţii de mare de Nora Cupcencu
Aflată la cea de-a noua ediţie, Noaptea Albă a Galeriilor este un proiect iniţiat şi organizat de Asociaţia Ephemair şi susţinut de Raiffeisen Bank, care oferă şansa unei scene culturale locale galeriilor de artă, spaţiilor alternative şi instituţiilor culturale să alcătuiască împreună o nouă hartă a Bucureştiului, o reţea fluidă care se extinde de la o ediţie la alta, incluzând noi spaţii şi zone din oraş tot mai îndepărtate de centru.
Astfel, cultura contemporană acţionează nemijlocit, influenţează structuri sociale, îşi asumă implicarea directă în schimbarea oraşului, nu doar prin acţiuni pasagere, ci printr-o prezenţă consecventă şi vie, dublată de responsabilitatea faţă de publicul vizat.
Cai
Publicul vizitator a fost invitat să parcurgă traseul galeriilor pe bicicletă, susţinând încă o dată prezenţa în oraş a unor mijloace de transport cât mai puţin invazive, atât pentru fluidizarea traficului urban, cât şi pentru creşterea confortului în spaţiul public.
„A fost o noapte foarte frumoasă. O atmosferă care, sincer, m-a copleşit, pentru că, parcurgând pe jos distanţele între locaţii, am încercat un sentiment emoţionant intersectându-mă cu oameni care aveau în mână programul Nopţii Galeriilor. Chiar nu exagerez. Erau atât de mulţi”, spunea Suzana Dan, reprezentant al Asociaţiei Ephemair, organizatorul NAG.
Cocon de Adrian Remus Buzduga
Domnia sa menţiona că a întâlnit în galerii public din toate categoriile de vârstă, şi cu cât orele înaintau vizitatorii erau mai tineri. „Am fost onorată să văd la vernisajul expoziţiei pe care am avut-o la MNAC pe Horia Paştina, Erwin Kessler, Constantin Flondor, Călin Dan, directorul MNAC, Corina Şuteu„, a mai spus ea.
“Într-o lume modernă din ce în ce mai artificială, influenţată de trenduri globale, frumuseţea autentică şi naturală e pe cale de dispariţie. Eu călătoresc prin lume ca să surprind această frumuseţe, prin chipurile feminine diverse pe care le fotografiez”, spunea curatorul Mihaela Noroc de la The Slice of Art Gallery.
Artă contemporană
În noaptea trecută, Galeriile BMR, una dintre cele mai active în peisajul bucureşean, a prezentat lucrări ale celor cinci artişti aflaţi în custodie, dar nu numai. Este o premieră pentru că fiecare dintre ei a ieşit la rampă cu câte un discurs plastic pe o temă aleasă. Printre pictorii care au expus au fost şi curatorii expoziţiei, respectiv Liviu Mihai şi Bogdan Mihai Radu. Este în mod evident o ocazie unică pentru bucureştenii care decid să iasă din case în această Noapte Albă a Galeriilor de a lua contact cu fiecare artist în parte şi de a explora diversitatea conceptului expus.
La Noaptea Albă a Galeriilor
În cadrul acestui eveniment, Galeriile BMR au propus şi o „instalaţie pat”. Instalaţia este o metaforă şi o ironie a faptului că omul „doarme” printre propriile valori fără să le asimileze cu adevărat. Patul de spital propus ca instalaţie spune, celor care vor să pătrundă mult mai adânc rosturi, o POVESTE. Atunci când eşti obişnuit cu zborul este dureroasă lipsa acestuia, atunci când aripile îţi sunt tăiate, dintr-un motiv sau altul, suferi. Patul de spital reprezintă inactivitatea pe care trebuie să o îndure fluturele în drumul său spre devenire.
Expoziţiile de la Artmark
Artiştii prezenţi la Galeriile BMR sunt Horea Paştină, Mihai Sârbulescu, Liviu Mihai, Bogdan Mihai Radu, Vancea Marius, Laie Adrian, Cătălin Lartist, Ervant Nicogosian, Rodica Benintendi şi Liliana Stoica.
În 2015 au avut loc mai multe premiere: expoziţiile produse de Asociaţia Ephemair, cu sprijinul Muzeului Naţional de Artă Contemporană – MNAC, Politica Unghiului Drept, artist Maxim Liulca, curator Silviu Pădurariu şi Wasteland Empire, artist Vlad Olariu, expoziţi ce vor fi deschise publicului pentru o perioadă mai extinsă (24.04 -31.05.2015).
Demo de Marwanescu Marwan
Expoziţia lui Maxim Liulca prezintă, potrivit curatorului Silviu Pădurariu, „sub aparenţa geometriei rectangulare, framântările unui individ absent din mecanica politicilor sociale care aspiră către golire şi detaşare, într-o desprindere faţă de familiar şi comun”.
La MNAC Sala Dalles, expoziţia „Wasteland Empire„, a artistului Vlad Olariu, îngrijită de Silvia Rogozea, a marcat revenirea acestei săli în circuitul expoziţional urban, prin organizarea de proiecte speciale în spaţiul cu vitrine (fost spaţiu Librăria NOI).
Noaptea Albă a Galeriilor trezeşte apetitul pentru artă
Olariu a declarat pentru AGERPRES că după ce s-a mutat la Berlin, în urmă cu trei ani, în atelierul din Cluj, pe care nu-l mai foloseşte, „se adunaseră multe piese neterminate pe care nu le consideră relevante ca piese de sine stătătoare”.
„M-am decis să creez o instalaţie care să reprezinte, cumva, ‘gunoiul’, ‘deşeul meu creativ’ şi în jurul acesteia am construit toată expoziţia”, a spus artistul, menţionând că îl preocupă „sculptura ca şi medium istoric”. În opinia acestuia, „trăind într-o epocă post-istorică, monumentele, simbolurile istorice nu-şi mai regăsesc sensul”.
Image has failed to upload due to an error de Laura Dumitrescu, Gabriela Mateescu, Beniamin Popescu
„Şi atunci mă folosesc de clişeele istorice — supereroi, monumente — schimbându-le sensul prin folosirea materialelor netradiţionale, precum piatra, marmura, bronzul sau lemnul, ci materiale regăsite în arhitectura contemporană şi în industria imobiliară: polistiren, fibră de sticlă, ciment ş.a.m.d.”, declara Vlad Olariu.
Astfel, în harta nocturnă a programului NAG#9, publicul a putut descoperi două de intervenţii de acest tip, una dintre acestea fiind „Macrameu„, de Daiana Savopol, o instalaţie în spaţiul curţii Muzeului Naţional George Enescu, care a îmbrăcat „tandru” gardul unuia dintre cele mai faimoase palate ale Bucureştilor, intervenţia in situ a artistei „îmblânzind” spaţiul propus.
De asemenea, Noaptea Galeriilor este consecventă în descoperirea şi încurajarea tinerilor artişti graficieni, invitând în fiecare an un tânăr artist să conceapă identitatea vizuală a evenimentului. În 2015, Marwan Anbaky / Marwanescu Marwan a jucat acest rol instigator, prezentat în spaţiul de la NAG.
Bucureștiul sălbatic, fotograf Cristian Vasile
În parteneriat cu ArCuB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, NAG#9 salută deschiderea noului sediu ARCUB, Hanul Gabroveni, un spaţiu pentru reflecţie, intracţiune şi artă, în toate formele ei, un obiect de memorie, o arhivă vie şi un martor al istoriei, prin producţia unei expoziţii de fotografie Cristian Vasile: Bucureştiul sălbatic. Expoziţia va oferi un răspuns la întrebarea: ştiţi cu câte specii de animale sălbatice împărţim zilnic Bucureştiul?
Macrameu de Daiana Savopol
În plus, într-un nou spaţiu alternativ dedicat artelor contemporane ce s-a lansat odată cu NAG#9, şi anume Ştirbei 134, casa din spatele curţii, Ephemair sprijină, într-un demers de un ludic maxim, producţia instalaţiei lui Adrian Remus Buzdugă, cunoscut sub numele Buzdugă, care (de)construieşte un tunel Cocon, spaţiu de trecere, culoar care traversează curtea şi face introducerea în interiorul casei, unde expun artiştii Irina Broboană, Claudia Todor şi Raluca Ilaria Demetrescu.
Politica Unghiului Drept de Maxim Liulca
Şi în acest an, organizatorii au continuat un alt program marca NAG, iniţiat în 2014 de Asociaţia Ephemair şi care a prezentat din nou în vitrinele magazinelor şi în alte spaţii cu acces de pe bulevardele principale din zona centrală a Bucureştiului intervenţii realizate de artişti.
