SUA anunță noi sancțiuni împotriva unor importante personalități ale Curții Penale Internaționale

Statele Unite, care nu au aderat la tratatul internaţional prin care a fost înfiinţată CPI, cu sediul la Haga, în Ţările de Jos, au impus sancţiuni împotriva mai multor magistraţi ai Curţii.

Sancţiunile interzic, în special, judecătorilor să intre în ţară şi blochează orice tranzacţie imobiliară sau financiară cu aceştia în cea mai mare economie mondială.

Aceste sancţiuni constituie, în mare parte, un răspuns la anchetele desfăşurate de CPI împotriva Israelului, aliat al Statelor Unite.

În 2024, Curtea a emis mandate de arestare împotriva prim-ministrului israelian, Benjamin Netanyahu, şi a fostului ministru israelian al apărării.

„Administrația Trump a fost clară: Curtea Penală Internațională (CPI) este o instanță supranațională coruptă și fatalmente politizată, care și-a abuzat în mod rău intenționat autoritatea și și-a depășit mandatul. Nu vom tolera atacul său asupra suveranității statelor”, scrie Marco Rubio pe pagina Departamentului de Stat al SUA.

CPI a declarat că își susține personalul și consideră că măsuri precum cele anunțate de Rubio „subminează statul de drept”, transmite BBC.

Ofensivă a SUA împotriva CPI

Luna trecută, Washingtonul a lansat o ofensivă diplomatică de amploare împotriva CPI, acuzând-o că „ameninţă” cetăţenii americani.

Rubio a cerut celor 125 de țări membre ale CPI să se retragă din instanță, ca parte a campaniei SUA de desființare a acesteia „cărămidă cu cărămidă”. Partenerii SUA au fost îndemnați și ei să se retragă, lucru pe care l-au anunţat deja, printre altele, Ciadul şi Venezuela.

Pe fondul unei campanii de presiune tot mai mari, un oficial american a declarat că Washingtonul va „urmări cu interes” cine va ține cont de apelul său și cine nu.

Măsura anunţată marţi reprezintă cea mai recentă escaladare a campaniei administraţiei Trump împotriva curţii cu sediul la Haga, care a fost înfiinţată în 2002 de comunitatea internaţională pentru a judeca crimele de război, genocidul şi crimele împotriva umanităţii.

„Aceste persoane s-au implicat direct în eforturile CPI de a investiga, aresta, reține sau urmări penal oficiali al căror guvern nu a consimțit să se supună jurisdicției CPI”, spune Rubio referindu-se la cei doi judecători șefi ai CPI, Akane și Seye.

CPI a condamnat această măsură, afirmând într-un comunicat că aceste măsuri subminează statul de drept. „Atunci când actorii judiciari sunt ameninţaţi pentru aplicarea legii, însăşi ordinea juridică internaţională este pusă în pericol”, a declarat CPI.

Cine sunt cei sancționați

Seye este procuror principal în cadrul echipei de urmărire penală care a solicitat un mandat de arestare împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu şi a fost nominalizat pentru a fi ales în funcţia de judecător al CPI.

Tomoko Akane a avertizat în decembrie că sancţiunile SUA vor „submina rapid operaţiunile curţii în toate situaţiile şi cazurile şi vor pune în pericol însăşi existenţa acesteia”.

Anul trecut, SUA au impus sancţiuni mai multor oficiali ai CPI, inclusiv procurori şi judecători, invocând mandatele de arestare emise de CPI împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu şi a fostului ministru israelian al apărării Yoav Gallant.

Tot CPI a pornit și o anchetă privind trupele americane din Afganistan.

Ce presupun sancțiunile

Sancţiunile îngheaţă orice active pe care persoanele respective le-ar putea deţine în SUA şi, practic, le izolează de sistemul financiar american, cu care aproape toate băncile care operează la nivel internaţional au legături strânse.

Trezoreria a emis, de asemenea, marţi, o licenţă generală care autorizează lichidarea tranzacţiilor care îi implică pe Akane şi Seye până pe 17 septembrie.

Administrația Trump a anunțat deja sancțiuni împotriva a cel puțin 11 oficiali ai CPI, inclusiv nouă judecători și procurorul-șef. Sancțiunile includ înghețarea activelor, interdicții de călătorie și restricții asupra serviciilor oferite de companiile americane.

Trei judecători ai Curţii Penale Internaţionale i-au dat în judecată pe Trump şi administraţia sa în luna iunie în legătură cu sancţiunile, susţinând că măsurile sunt ilegale.

Grupurile de advocacy, în două procese separate, au afirmat că această campanie a SUA încalcă drepturile constituţionale ale organizaţiilor care colaborează cu Curtea pentru a obţine dreptate în cazul atrocităţilor comise în întreaga lume.

Argumentele SUA

Rubio a declarat luna trecută că administraţia va intensifica eforturile de a submina CPI, inclusiv printr-o campanie diplomatică menită să convingă alte ţări să se retragă din această instituţie, un apel la care cel puţin cinci ţări au dat deja curs.

Rubio a susţinut că ⁠CPI reprezintă o ameninţare pentru personalul american care pune în aplicare politicile dure în materie de imigraţie ale preşedintelui american Donald Trump sau care efectuează atacuri asupra ambarcaţiunilor acuzate că transportă droguri, precum şi pentru alţi membri ai forţelor armate americane.

Trump a afirmat că această campanie vizează apărarea lui Netanyahu şi a altor persoane împotriva urmăririi penale, şi nu a lui Trump însuşi.

Statele Unite nu au fost niciodată membre ale Curţii și nici Israelul. CPI îşi exercită competenţa numai în cazul în care un stat membru nu poate sau nu doreşte să judece singur atrocităţile comise pe teritoriul său.

Cu toate acestea, statutul CPI conferă Curţii şi competenţa de a judeca crimele atroce comise pe teritoriul statelor membre de către cetăţeni ai statelor nemembre.

Statul Palestina a devenit membru al CPI în 2015, deschizând calea pentru examinarea de către instanță a crimelor despre care se presupune că au fost comise pe teritoriul palestinian.