Breasla publiciştilor de marcă şi în primul rând cea a comentatorilor de politică externă din România devin tot mai sărace. Duminică, în urma unei dificile intervenţii chirurgicale, a încetat din viaţă NELU MADOŞA, un cunoscut „externist”, a cărui carieră este legată în principal de revista LUMEA, unde a lucrat 26 de ani, semnând comentarii, editoriale, reportaje pe glob, interviuri cu personalităţi marcante ale vieţii internaţionale sau sinteze.
Născut la 1 decembrie 1945, în comuna Vălişoara, judeţul Hunedoara, a absolvit liceul „Decebal” din Deva, pentru ca, ulterior, spre deosebire de alţi ardeleni ce preferau Clujul pentru studiile superioare, el să opteze pentru Bucureşti, unde şi-a dat licenţa la Facultatea de Litere. A făcut parte din promoţia 1968 a acestei facultăţi, una care are multe nume de scriitori foarte importanţi: Ioan Alexandru, Constanţa Buzea, Adrian Păunescu, Dorin Tudoran; de cadre universitare, critici şi istorici literari: Florin Manolescu, Dorin Teodorescu, Elena Toma, Dorina şi Liviu Grăsoiu, Cristian Livescu ş.a.; de cercetători străluciţi la institutele Academiei Române; de numeroşi ziarişti din presa scrisă şi audio-vizuală, centrală sau locală, şi, înainte de orice, de mari profesori de Română.
În climatul din vremea studenţiei sale, efervescent, stimulant şi creator, Nelu Madoşa este printre cei care, încă din acei ani, şi-au regăsit semnătura în paginile unor reviste culturale. De altfel, de-a lungul întregii sale cariere nu şi-a trădat hobbyul prim, literatura, după licenţă el colaborând, pentru început, la „Luceafărul” şi „Viaţa Românească”, iar ulterior la „România literară”, „Literatorul” şi „Caiete critice”, în care a semnat studii de critică literară şi recenzii.
A venit la revista LUMEA, în 1974, după un stagiu de patru ani la Redacţia de Ştiri Externe Agerpres, şi s-a impus prin talentul şi competenţa sa, nu ca alţii prin dosarul de cadre ori originea muncitorească. În activitatea îndelungată şi în comentariile sale pe subiecte internaţionale delicate îmbina analiza de mare subtilitate cu informaţia inedită şi verificată, ambiţionând să ofere cititorului o perspectivă cuprinzătoare, dacă se putea exhaustivă, şi, evident, credibilitate asupra temei abordate. Nu a pregetat să scrie editoriale, în care îşi etala cultura generală vastă, făcând legături neaşteptate cu evenimente internaţionale recente ori devenite deja istorie.
Toate acestea se petreceau într-o vreme în care cenzura, subiectele tabu sau restricţiile abundau, de redactor depinzând modul cum toate acestea se ocoleau ori depăşeau. Iar Nelu Madoşa a reuşit s-o facă în cel mai bun mod, pentru că, înainte de orice, el a fost un profesionist adevărat şi de soi într-o vreme în care jurnalismului îi dădeau târcoale tot felul de veleitari. După 1990, în acei ani de vrie, a fost scurt timp redator şef-adjunct la Agenţia de Presă „Rompres” (de fapt, AGERPRES), apoi publicist comentator la ziarul ”Azi”, unde a susţinut o rubrică săptămânală de calitate şi anvergură intelectuală. În fine, tot de numele lui se leagă şi Institutul Social-Democrat „Ovidiu Şincai”, el având un aport consistent la definitivarea structurilor acestuia, a tematicii şi compartimentelor lui.
Pe 27 mai, în celebrul amfiteatru „Ododescu” al Facultăţii de Litere, membrii promoţiei 1968, care se vor regăsi la 49 de ani după absolvire, vor păstra minutul de reculegere şi în memoria celui mai nou dispărut dintre ei – Nelu Madoşa. Totodată, o vor înconjura cu simpatie şi solidaritate pe colega lor Rodica Madoşa, una dintre „vocile” de seamă ale Radioului Public, cea cu care, încă din timpul studenţiei, Nelu a format un cuplu distins, impresionant prin trăinicie şi rafinament.
Dumnezeu să-l odihnească în pace pe cel ce a fost strălucitul publicist NELU MADOŞA!
XXX
Corpul său neînsufleţit este depus la capela Cimitirului Bellu ortodox, slujba religioasă de înmormântare fiind programată miercuri, 10 mai, ora 12.00, iar înhumarea la acelaşi cimitir, imediat după slujbă.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.