Acoperământul Maicii Domnului prăznuit pe 1 octombrie se petrece în biserica Maicii Domnului din cartierul Vlaherne (Blachernae) din Constantinopol în secolul al X-lea.
Biserica palatului din Vlaherne adăpostea mai multe relicve ale Maicii Domnului – cămașa, acoperământul (maforionul) și parte a brâului acesteia, care fuseseră aduse din Țara Sfântă în secolul al V-lea.
În zilele împăratului Leon cel Înțelept (886-912), Constantinopolul era amenințat de primejdia unei invazii (posibil invazia rușilor kieveni din 907 sau 911). Sâmbătă spre duminică, se făcea priveghere de toată noaptea în cinstita biserică a Vlahernei, pentru ajutor de la Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, pentru salvarea cetății care era asediată.
De față stând și mulțimea poporului, la ora patru în noapte, Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos, împreună cu ucenicul său, fericitul Epifanie, și-au ridicat privirile și au văzut pe a văzut o Doamnă foarte înaltă, înaintând prin ușile împărătești, înconjurată de o parte și de alta de Sfântul Proroc Ioan Botezătorul și de Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan (Teologul), însoțiți de un alai de sfinți în haine albe.
Când au ajuns la amvon, Sfântul Andrei s-a îndreptat către ucenicul său, Sfântul Epifanie, întrebându-l: „Oare vezi, frate, pe Împărăteasa și Doamna tuturor, care se roagă pentru toată lumea?” Iar el a zis: „O văd, sfinte părinte, și mă minunez, că o văd acoperind pe oamenii ce sunt în sfântul locaș, cu cinstitul ei omofor, ce strălucește mai mult decât soarele”.
Și stând în văzduh la rugăciune, înaintea altarului, Maica Domnului a plâns pentru poporul din biserică și desfăcând cinstitul și preaminunatul Acoperământ, l-a ținut întins deasupra tuturor și a acoperit cu el, în semn de mare milostivire.
Apoi cei doi au auzit graiurile cele cu umilință ale rugăciunii ei către iubitul său Fiu și Dumnezeul nostru, Iisus Hristos: „Împărate ceresc, primește pe tot omul care Te slăvește pe Tine și cheamă în tot locul preasfânt numele Tău. Și acolo unde se face pomenirea numelui meu, pe acel loc îl sfințește și proslăvește pe cei ce te proslăvesc pe Tine și împlinește rugăciunile celor ce cu dragoste mă cinstesc pe mine, Maica Ta; și făgăduințele lor le primește și din toate nevoile și răutățile îi izbăvește”.
După arătarea Maicii Domnului, primejdia a fost îndepărtată, iar orașul a fost cruțat de suferință și de vărsarea de sânge.
„Ascundeți-vă cât de puțin, până ce va trece mânia Domnului” (Isaia 26, 20). Unde vom putea să ne ascundem de mânia Domnului? Acoperământ nu ne-am agonisit nicăieri unde să scăpăm noi, păcătoșii, în afară de Acoperământul Preasfintei Fecioare Maria, Stăpâna lumii. (Sursa pravila.ro)
”Cine-i Moise și cine-i Maica Domnului?„
Ea e modelul desăvârșit de curăție și iubire, duse până la jertfă, dovadă că puțini erau până sub crucea Răstignitului, și printre cei puțini, era Maica Domnului.
Tot așa, pe lângă orice răstignit al vieții acesteia, puțini mai rămân pentru el către Dumnezeu, și printre cei puțini, e Maica Domnului. Căci, spre a ajunge la refacerea noastră, trebuie să trecem prin multe răstigniri, și avem trebuință de o inimă de mamă pentru noi către Dumnezeu. Dumnezeu ne părăsește uneori; sfinții nu sunt ascultați, dar iubirea de mamă întoarce asprimea Dreptății lui Dumnezeu din nou în iubire.
Moise se ruga, strâmtorând pe Dumnezeu (Ieșirea 32): – Încetează, Doamne, urgia Ta și potolește-Ți mânia și socotește cu blândețe greșeala poporului Tău. Adu-ți aminte de robii Tăi: Avraam, Isaac și Iacov… – Nu! a răspuns Dumnezeu. Lasă-Mă să-i zdrobesc, căci cu urgie M-am mâniat asupra lor și vreau să-i prăpădesc! – Dacă nu-i ierți, șterge-mă și pe mine din Cartea Vieții!
Și a încetat urgia lui Dumnezeu; și pentru rugăciunea lui Moise i-a iertat pe ei. Cine-i Moise și cine-i Maica Domnului? Când te-a lepădat Dumnezeu și nici sfinții nu se mai roagă pentru tine, a mai rămas cineva care nu te-a părăsit: e Maica Domnului, iar Maica Domnului e ascultată.
„Între robii lui Dumnezeu și Maica lui Dumnezeu e o deosebire fără margini” – zice Sfântul Ioan Damaschin.
(Părintele Arsenie Boca, Din învățăturile Părintelui Arsenie Boca – Rostul încercărilor.
Citeste si
Fii primul care comentează
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.