Bătălia pentru “Princie”
Diamantul roz “Princie” a fost adjudecat în 16 aprilie pentru fabuloasa sumă de 39,3 milioane de dolari.
La Casa de licitaţii newyorkeză “Christie’s” a fost cerută blocarea vânzării acestui celebru diamant roz, “Princie de Baroda”, cel despre care scriam în ultimul număr. Şi iată că acesta a fost adjudecat pentru 39,3 milioane de dolari. Numele cumpărătorului a rămas necunoscut.
Povestea acestui “Princie Diamond” aminteşte de diamantul furat din filmul “Pantera roz”, cu Peter Sellers în rolul inspectorului Clouseau. Această piatră preţioasă s-a volatilizat în 2009, iar moştenitorii senatorului Renato Angiolillo au căutat-o până ce cercetările minuţioase au localizat-o la New York. Casa “Christie’s” a ignorat cererea moştenitorilor de a nu fi pusă în vânzare. Dar licitaţia a început de dimineaţă, deşi vânzarea acesteia era fixată pentru după-amiază.
“Nimeni nu ne-a alertat”, a spus viceconsulul de la New York, Lucia Paqualini. “Nu au fost depuse la Consulat niciun fel de procuri.” Iar Angiolillo Jr. e convins că dauna va fi recuperată, dar nu poate să divulge mai mult din secretul investigaţiilor.
În 2010, un diamant roz de numai 24 de carate, cu 10 mai puţin decât “Princie”, a fost cumpărat, la Casa “Sotheby’s” din Geneva, pentru 45 de milioane de dolari, o cifră-record pentru o gemă. Diamantul de la “Sotheby’s”, deşi era mai mic, era de un roz intens, foarte rar. Curios este faptul că “Princie” a fost prezentat la un preţ de 20 de milioane, având în vedere faptul că fostul posesor îl achiziţionase în Elveţia pentru o cifră superioară. Renumiţi bijutieri au fost prezenţi în sală, la licitaţie.
Casa “Christie’s” a cerut celor care erau interesaţi de acest diamant de a prezenta propriile garanţii cu “cel puţin 24 de ore înaintea începerii licitaţiei”.
Contrar altor bijuterii propuse în vânzare, expuse numai în fotografii, “Diamantul roz” a fost prezentat de către o stewardesă într-o elegantă rochie lungă. În ciuda acestei introduceri pompoase, totul a evoluat foarte repede. Preţul de plecare a fost de 20 de milioane de dolari şi, în câteva minute, s-a ridicat la 35, datorită a doi ofertanţi. Dar impresia celor care au asistat la licitaţie a fost că, de fapt, cei doi cumpărători erau… unul singur, un anonim reprezentat la telefon de către un angajat al Casei de licitaţie, explicaţie oferită de către marele expert în pietre preţioase Di Carrobio, care a lucrat pentru Casa “Christie’s”.
Licitaţia pentru “Princie Diamond” a fost cea mai scumpă finalizată de “Christie’s” pentru o bijuterie, dar până în ultimul moment au fost dubii că piatra ar putea fi retrasă, dată fiind istoria ei controversată.
O poveste încâlcită cu moştenitori este redată de către Nicolo Scevola în “Corriere della Sera”. Principalul suspect pentru dispariţia pietrei ar fi fiul din prima căsătorie al Mariei Girani, pe numele său Marco Oreste Bianchi Milella, învinuit de către membrii familiei, în aprilie 2013, de faptul că ar fi sustras o parte din tezaurul de bijuterii al mamei sale, estimată la peste 100 de milioane de euro, printre care şi acest diamant roz. Casa “Christie’s” a confirmat că “Princie Diamond”, conţinut în catalogul “Magnificient Jewels”, a aparţinut Mariei Girani Angiolillo şi că fiul său l-a vândut în Elveţia acum câţiva ani. Jandarmeria a găsit apoi în apartamentele lui de la Montecarlo o pereche de cercei şi un preţios colier semnat de Van Cleef&Arpels, ce aparţinuseră, de asemenea, Mariei Girani. “Christie’s” afirmă că Milella se prezentase în 2009 ca proprietar al pietrei şi, printr-un broker, a vândut diamantul la un preţ superior celui de 20 de milioane de dolari.
Maria Girani Angiolillo
Două casete cu fotografii au relevat imagini inedite cu “regina saloanelor romane” şi copilul său, avut cu contele Udo Franck de Beurges. Cei doi s-au căsătorit în 1958, iar în 1960 au divorţat, ea recăsătorindu-se cu Renato Angiolillo, fondatorul cotidianului italian “Il Tempo”. Căsătoria lor a durat până la moartea acestuia, în 1973. După moartea Mariei Girani, fabuloasa sa colecţie de mobile, tablouri, sculpturi şi porţelanuri a fost achiziţionată de Casa “Christie’s” pentru o sumă de peste 6 milioane de euro. Casa sa din Piazza di Spagna din Roma, Villa Giulia, a fost pusă în vânzare la “Sotheby’s” pentru 30 de milioane de euro. În somptuoasa ei vilă se adunau personalităţile importante ale timpului, de la preşedintele Consiliului la cardinali, diplomaţi, oameni de afaceri, jurnalişti… Acolo se decideau strategii politice şi afaceri de miliarde. Era numită şi “cea de a treia Cameră”, după Senat şi Camera Deputaţilor.
Bijuteriile sunt doar o piesă din istoria familiei Angiolillo. După dreptul de succesiune din acea epocă, nefiind lăsat un testament, bijuteriile trebuiau să se întoarcă la fiii din prima căsătorie ai senatorului, explica avocatul Luigi Iosa.
Unicul fiu în viaţă al senatorului, Amedeo Angiolillo, afirma că tatăl său cumpărase acest diamant în anii ‘60, de la vestiţii bijutieri Van Cleef&Arpels. Nepotul său, Renato, povesteşte: “Bunicul era înnebunit după pietre preţioase. Ţinea în buzunarul de la haină rubine, diamante, smaralde, pe care le juca pe degete”.
S-a pornit o adevărată vânătoare după bjuteriile dispărute după moartea Mariei Angiolillo, în 2009.
Ljuba Rizzoli, văduva celebrului editor Angelo Rizzoli, era deosebit de pasionată de diamante şi de cazinouri şi în rezidenţa sa de la Montecarlo instituise un adevărat “principat”. Era foarte bună prietenă cu Maria Angiolillo, dar îi cunoştea foarte bine şi pe Maharani di Baroda şi pe fiul ei. “Acesta adora rubinele, pe care le folosea şi ca butoni pentru cămaşă.”
Directoarea unui elegant magazin de pietre preţioase de la Montecarlo, Lauren Graff, povestea: “Am văzut diamantul «Princie» de mai multe ori, pentru că Maria Angiolillo îl purta. Era cel ce aparţinuse Maharani de Baroda”.
Cu 34,65 carate şi o greutate de 6,93 grame, “Princie Diamond” e al cincilea cel mai important din lume. Are caracteristici excepţionale şi o poveste veche ce se încrucişează cu aceea a unei dinastii regale indiene. Nu uimeşte pe nimeni faptul că moştenitorii familiei Angiolillo vor să-l aibă cu orice preţ. Dar acum, deoarece acesta a fost vândut, probabil că un rogatoriu internaţional ar putea fi inutil. Nu se ştie ce va face cu el noul proprietar.
Oricum, Casa “Christie’s”, nedorind să anunţe identitatea cumpărătorului, a mai adăugat un mister acestei poveşti.
Poate că ar trebui să intervină din nou inspectorul Clouzeau.
Inelele şi brăţările lui Lempicka
Tamara Lempicka. Eleganţa se observă atât din îmbrăcăminte, cât şi din inelul pe care îl poartă
Tamara de Lempicka, regina mondenităţii pariziene, aclamată pictoriţă a Art Deco, femeie fatală de succes, personaj public al Anilor Nebuni ‘20-‘30, era descrisă ca o femeie care ura tot ceea ce era mic-burghez, se îmbrăca cu eleganţă, iubea blănurile şi bijuteriile. Reprezenta modelul femeii libere, mondene.
Brăţară cu portretul Tamarei Lempicka
Câteva inele cu diamante şi rubine, datate 1930, din colecţia personală a Tamarei de Lempicka au fost vândute la casa de licitaţii Sotheby’s de la Geneva. Estimarea a fost între 28 şi 42 de mii de franci elveţieni şi au fost adjudecate pentru 56.250 de franci elveţieni. Vermeer şi Rubens îşi plasau propriile bijuterii în portrete. Tamara Lempicka, niciodată, deşi ea le aprecia după cum se vede din volumele impozante ale inelelor pe care le purta, cât şi ale brăţărilor puse la licitaţie.
Brăţară cu rubine şi diamante ce a aparţinut celebrei pictoriţe Lempicka
Inelele, care erau printre preferatele sale, au fost purtate împreună şi admirate pentru profilul lor geometric atipic, pentru gustul lor specific cubismului. Între senzualitate şi tăieturi precise, inelele de pe mâinile sale îi defineau stilul. Preţul a fost foarte ridicat, fiind nişte piese rare.
Femeia cu bijuterii
O fotografie cu Evita Peron
Fotografa germană Gisele Freund se refugiase în Argentina în timpul celui de al Doilea Război Mondidal, apoi s-a reîntors în 1950, pentru a realiza un reportaj cu Evita Peron, publicat în revista “Life”. 16 planşe au fost retranscrise din jurnalul acestei femei foarte cochete, de la manichiura matinală până la rochia sa de gală.
Diadema cu diamante, de 4 milioane de euro, ce a aparţinut Evitei Peron
Pozând în faţa unei casete cu bijuterii, Evita a acceptat de a dezvălui din fabulosul său tezaur, aducând mai mult de 30 de inele în prim-plan. Această intimitate cu soţia unui preşedinte sud-american este neobişnuită şi mai ales dezvăluirea în public a preţioasei sale casete cu inele.
Cercei Evita Peron
De aceea au existat nenumărate atacuri la adresa Giselei Freund, care figura la un moment dat pe lista neagră în Statele Unite. Scoase de curând la licitaţie, aceste fotografii au fost se pare subevaluate. Una dintre ele, cea mai celebră, o reprezintă în faţa scrinului său cu bijuterii. Ea a fost adjudecată pentru 572 de euro.
Jour et nuit
Lalique, Zi şi Noapte
René Lalique a realizat o cataramă bijuterie, intitulată “Noapte şi Zi”, datată 1900. Ea este din ametist şi opal. Estimată între 18 şi 25 de mii de euro, a fost adjudecată pentru 46.350 de euro. Decorul este clasic, printr-o incrustaţie feminină a unei tematici în logica stilistică a secolului al XIX-lea. Una dintre cele două figurine este coafată cu o semilună, alta cu un cocoş care cântă. Una evocă somnul, alta, soarele care simbolizează trezirea. Cele două personaje nu au nici misterul, nici senzualitatea în care Lalique era expert. Ametistele sunt sobre, în timp ce opalurile iluminează, astfel încât pietrele participă la vocabularul perfect al codului. Sunt o interpretare simbolică a zilei şi a nopţii.
Cele două ceasuri Lalique care evocă Ziua şi Noaptea
Timpul nu-şi opreşte zborul pe celebrele ceasuri ale lui Lalique, iar licitaţiile nu-şi pierd ritmul. Acest raport între zi şi noapte a fost evocat şi pe ceasurile desenate de el. O altă variantă ilustrează ziua printr-un cocoş cântând şi noaptea prin bufniţe. Lalique a părăsit figuraţia feminină a agrafelor în favoarea unui decor mai naturalist. Influenţa japonizantă marcată conferă o certă modernitate interpretării nopţii. Estimate la 150.000 de euro, ele au fost adjudecate pentru 696.750 de euro.
Un al treilea act din “Zi şi Noapte” îl reprezintă o sculptură bijuterie din bronz patinat, o femeie înaripată în vitrina de bijuterii a Expoziţiei de la 1900. Estimată la 200.000 de euro, bijuteria a fost adjudecată pentru 1.240.750 de euro. Sculpturile lui Lalique sunt rare. Aceasta face parte din balustrada compusă din cinci femei înaripate, variantele diferind în funcţie de braţe, fie în mişcare, fie în meditaţie. Acestei femei-fluture Lalique i-a oferit o figură teatrală.
