Administrația Trump, un nou ”Manhattan Project” pentru SUA?

Administrația SUA va fi obiectul unui nou ”Proiect Manhattan” menit să eficientizeze guvernarea și să reducă masiv chetuielile, sugerează președintele ales Donald Trump, după crearea unui ”Departament al eficacității guvernului”, în frunte cu miliardarul Elon Musk.

Dacă este să ne uităm și la celelalte nominalizări (mai importante) făcute de președinte în domeniul apărării și politicii externe, apar semne de întrebare legate succesul acestui ”Proiect Manhattan”. Cu greu se poate găsi un manager precum generalul Leslie Groves în actuala administrație Trump.

Președintele Donald Trump nu se uită la politicienii de mainstream din partidul Republican atunci când face nominalizările pentru noua administrație, ci doar spre cei care ii sunt cei mai loiali, scrie The Wall Street Journal.

 

În două funcție cheie pentru politica externă americană, președintele Trump a ales politicieni cu pedigri neoconservator. Favorit pentru funcția de secretar de Stat este acum senatorul de Florida Marco Rubio. Este unul dintre adepții liniei dure în politica externă americană. El promovează o politica mai agresivă față de China, a susținut o schimbare de regim în Venezuela, prin îndepărtarea președintelui Nicolas Maduro, este pentru zădărnicirea programului nuclear iranian prin lovituri militare israeliene și este printre politicienii americani care au absolvit Israelul de responsabilitatea miilor de victime civile din Gaza. Numirea lui Rubio la Departamentul de Stat are nevoie de aprobarea Congresului, iar acesta poate fi motivul pentru care Trump a ales un politician cu tendințe neoconservatoare.

Mike Waltz, nominalizat de Trump pentru funcția de consilier de Securitate la Casa Albă, nu are nevoie de aprobarea Senatului, dar are același profil. Presa americană scrie că Waltz împărtășește viziunea președintelui despre imigrația ilegală și scepticismul față de susținerea Ucrainei. Însă el a fost consilier pentru contraterorism al fostului vicepreședinte Dick Cheney, unul dintre liderii neoconservatorilor americani. Waltz a lucrat și pentru Donald Rumsfeld, fost secretar al Pentagonului în timpul administrației Bush Jr. Waltz a fost unul dintre cei care au susținut menținerea prezenței militare a SUA în Afganistan și tot el a susținut ideea unor lovituri aeriene israeliene asupra facilităților petroliere din Iran.

O altă nominalizare importantă pentru politica externă este cea făcuta la ONU – Elise Stefanik a fost numită ambasador al SUA la ONU. Stefanik, membră a Camerei Reprezentanților, a adoptat o poziție dură față de universitățile în care au avut loc proteste pro-palestiniene și a grăbit demisia rectorilor de la Harvard și University of Pennsylvania.

Printre donatorii importanți ai campaniilor lui Rubio, Waltz și Stefanik se numără Miriam Adelson, moștenitoarea afacerilor de miliarde a lui Sheldon Adelson, unul dintre magnații jocurilor de noroc din SUA. Adelson este susținătoare a cauzelor israeliene. Grupurile de lobby pro-israeliene au donat un milion de dolari pentru campaniile lui Rubio și 900.000 de dolari pentru campaniile lui Stefanik.

O surpriză a fost numirea jurnalistului de a Fox News Pete Hegseth în funcția de secretar al Apărării, o poziție dorită și de fosta politiciană democrată Tulsi Gabbard, trecută în tabăra Trump împreună cu un număr considerabil de voturi. Maior în rezervă, Pete Hegseth este acum jurnalist la Fox News, iar presa americana este sceptică în ce privește calitățile care l-ar recomanda pentru șefia Pentagonului. Un lucru este cert – noul secretar al Pentagonului a spus de mai multe ori că este esențială eliminarea din școlile militare a politicii diversității, incluziunii și echității, precum și a teoriei critice a raselor. Academiile militare trebuie să promoveze meritocrația. Hagseth susține politica lui Trump de ”pace prin forță”.

Tot în domeniul apărării, administrația Trump ar putea avea, pentru prima dată, un așa-zis ”consiliu al războinicilor” format din ofițeri de rang înalt în retragere și care ar putea avea rolul de a evalua generalii de trei și patru stele aflați în funcții de conducere, putând propune îndepărtarea lor, dacă ”le lipsesc calitățile necesare”, după cum scrie The Wall Steeet Journal, care a intrat în posesia unui proiect al decretului prin care s-ar crea acest organism (decretul citează o inițiativă similara a generalului George C. Marshall, în 1940). Generalii propuși pentru retragere își vor părăsi posturile în termen de 30 de zile, iar presa americană se așteaptă la o adevărata epurare la vârful armatei SUA. Scopul urmărit de administrația Trump ar fi promovarea ”excelenței militare” și combaterea feminizării armatei. Unul dintre primii vizați pentru eliberarea din funcție este actualul șef al Statului Major Interarme, generalul CQ Brown Jr. Este vizat și predecesorul acestuia, generalul Mark Milley, care a supervizat retragerea împiedicată din Afganistan și care a declarat că Trump este ”un fascist total”. Trump a declarat despre Milley că este ”un om prost”.

Trump îl va numi în fruntea CIA pe John Ratclife, care a fost director al Comunității Naționale de Informații în timpul primului său mandat. Ratclife are o experiență în antiterorism și a fost congresmen din partea statului Texas. A fost membru al comisiei pentru serviciile de informații a Camerei Reprezentanților. Ratclife este unul dintre oamenii lui Donald Trump despre care presa din SUA oferă mai puține amănunte.

Ambasador în Israel va fi numit Mike Huckabee, pastor baptist, fost guvernator în Arkansas, foarte apropiat de statul evreu. Iar trimisul special al președintelui pentru Orientul Mijlociu va fi Steve Witkoff, magnat imobiliar care a legat o prietenie cu Donald Trump în timpul aventurilor lor imobiliare din New York. El ar urma să-l înlocuiască pe actualul trimis special Amos Hochstein, un oficial SUA care a îndeplinit stagiul militar în Armata israeliană.

Însărcinat cu securitatea frontierelor, un obiectiv esențial pentru administrația Trump, va fi Tom Homan. În precedenta administrație Trump, Homan a condus agenția poliției de frontieră (Immigration and Customs Enforcement). Alegerea lui Homan indică și o orientare doctrinară a președintelui, pentru că Homan a fost unul dintre autorii Project 2025, un document programatic extrem de conservator, de care Donald Trump s-a dezis în timpul campaniei electorale. Tom Homan a fost unul dintre promotorii separării familiilor de imigranți care ajung în mod ilegal în SUA, ca măsură de descurajare a imigrației ilegale și de combatere a traficului de ființe umane.

 

Nominalizarea lui Elon Musk în administrația Trump era sigură, nu însă și portofoliul. Donald Trump a decis să creeze un nou minister federal pentru miliardarul care l-a susținut cu fonduri și prin platforma sociala X, în timpul campaniei. Se va numit ”Departamentul eficacității guvernamentale”, iar Elon Musk va fi aici coleg cu Vivek Ramswamy, om de afaceri republican care a candidat în alegerile primare ale partidului, retrăgându-se pentru a-l susține pe Trump. ”Împreună, acești doi oameni de afaceri americani formidabili vor trasa calea pentru ca administrația mea să demoleze birocrația guvernamentală, să reducă regulamentele excesive, să reducă cheltuielile excesive și să restructureze agențiile federale”, a spus Trump.

CNN notează că această nominalizare a lui Elon Musk îi îngrijorează pe funcționarii ale căror posturi ar putea fi amenințate. Pe de altă parte, CNN vorbește despre posibile conflicte de interese, pentru că miliardarul Musk conduce companii care beneficiază de contracte guvernamentale”. Unul dintre obiectivele Project 2025 este tocmai reducerea masivă, cu zeci de mii de posturi, a biroicrației federale americane. Musk a preconizat că noua administrație va reduce cheltuielile bugetare cu pana la 2.000 de miliarde de dolari. Ramaswamy a declarat război birocrației: ”Dacă codul tău personal se termină cu o cifra impară, ești demis. Din cealaltă jumătate, dacă codul începe cu o cifră pară, vor rămâne. Restul vor pleca.”. ”Este un exercițiu de gândire, nu o politică a guvernului. Însă una dintre virtuțile acestui exercițiu de gândire este că ar putea anula o grămadă de procese privind discriminarea de gen, rasială, sexuală sau politică”.

”Voi reduce cu 75% birocrația federală, să-și strângă lucrurile și sa plece acasă. Mulți dintre cei care au condus o companie știu că 25% dintre angajați fac 80-90% din munca cu adevărat utilă. Voi închide agențiile care nu ar trebui să existe, voi anula orice reglementări neconstituționale sau neaprobate de Congres. Într-o democrație adevărata, la conducere ar trebui să fie reprezentanții aleși, ei ar trebui să facă legile, nu birocrații nealeși. Acesta este cel mai important stimul economic pentru America și este și cel mai bun mod de a reface autoguvernarea în tara noastră. Este un model pentru salvarea Americii”, a spus Vivek Ramaswamy. El a comparat guvernul federal cu cultura corporatistă din Japonia – dacă șeful nu poate demite un angajat, atunci șeful devine servitorul propriului angajat; în acest fel, președintele SUA ales democratic și reprezentanții săi ajung să fie în slujba birocraților, nu a poporului.