Nopți pierdute, probleme cu examenele, secrete ascunse față de părinți… dar cum ar fi să crești cu HIV? Reporterii BBC au stat de vorbă cu trei adolescenți infectați cu virusul HIV. În Marea Britanie sunt cam 900 de copii și adolescenți sub 18 ani care trăiesc cu acest virus. Mulți s-au infectat pe vremea când erau niște bebeluși, prin transmiterea de la mamă la copil.
Pentru mulți dintre ei, este un secret rar discutat, dar cei trei vor să-și împartă experiențele pentru a înlătura stigmatul. Ei vor să povestească cum este să trăiești cu acest virus.
„Mă simt ca și cum aș fi unic. Nu mă gândesc la mine ca și cum aș avea un virus și sunt diferit de ceilalți. Mă uit la mine și-mi spun: Sunt special… într-un fel bun“, spune unul dintre ei. „X“ are 18 ani și a aflat că are HIV acum trei ani. „M-a șocat. M-am întrebat de ce eu? Eram confuz. Viața mea s-a schimbat radical.“
„Y“ are 19 ani și a aflat că are HIV la 13 ani. Când eram mai mic nu mi se permitea să rămân peste noapte la prieteni, pentru că părinților mei le era teamă să nu se afle de boală.
„Z“ are 16 ani și aflat de mic că suferă de o anumită boală. „Am aflat atunci când am început să iau medicamente. Singurul lucru pe care îl știam când eram mic era că am fost foarte bolnav atunci când m-am născut. Apoi, părinții mei mi-au spus că am HIV. N-a fost chiar o surpriză pentru mine.“
„Mă văd ca având un viitor strălucit. Vreau să fiu dansator. Sunt la liceu și am cursuri de dans. Și după aia, vreau să merg la facultate. Tot timpul mă gândesc la medicamente. Fie că e vorba de școală, hobby ori altceva, trebuie să mă gândesc la medicamente“, povestește „X“. „Boala m-a făcut un pic mai lent. Așa că am nevoi de mai mult timp pentru examene, teme și lucruri de genul acesta. Dar am învățat să merg mai departe“, spune „Y“.
SIDA nu mai este demult considerată o boală letală în țările care au acces la tratament. Cu un diagnostic dat în primele faze și cu tratament medicamentos, bolnavii pot duce acum o viață normală. „Y“ le-a spus unora dintre prietenii săi că suferă de SIDA.
„Sunt ok cu asta. Au rămas alături de mine. Nu prea le pasă. Sper ca toată lumea să înțeleagă la fel de bine ca ei că pot avea boala, dar sunt ca toți ceilalți. Aș vrea să fiu mult mai deschisă în legătură cu boala mea. Sunt oameni față de care țin acest secret. Dar nu aș mai vrea. Vreau să le spun adevărul.“
„Eram foarte timid și introvertit. Am reușit să ies din bula mea și am reușit să mă simt eu însumi acum. N-am fost foarte emoțional în legătură cu problema mea. Mă gândesc doar că am o boală. Nimic serios, îmi iau medicamentele, asta e. E doar o mică boală“, conchide Z.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.