Marţi a avut loc un schimb de prizonieri israelo-palestinian, în urma căruia sergentul Gilad Shalit, capturat la 25 iunie 2006, de militanţi ai grupării Hamas, a fost eliberat, guvernul de la Tel Aviv făcând acelaşi lucru cu 1.027 prizonieri palestinieni, dintre care 477 în primul lot. Ceilalţi urmează să fie puşi în libertate în următoarele două luni. Este vorba de un acord istoric semnat între cele două părţi, dacă ţinem seama de raportul dintre numărul de prizonieri eliberaţi de fiecare parte. În mai 1985, statul evreu eliberase 1.150 de palestinieni în schimbul a trei militari israelieni. În ce-l priveşte pe Gilad Shalit, el a fost deţinut în Fâşia Gaza şi, cu toate eforturile uriaşe făcute de serviciile secrete israeliene, cât şi în pofida acţiunilor armatei şi ale unor comandouri speciale, nu s-a putut da de urma lui cu nici un chip. Cum el avea dublă cetăţenie – israeliană şi franceză – în eforturile ce au vizat eliberarea lui s-a înscris, într-un fel ori altul, şi Franţa.
În legătură cu medierea care a facilitat acordul final asupra acestui schimb, ea a fost realizată de Egipt, ţară pe teritoriul căreia s-a şi făcut schimbul de marţi. În paralel, şi serviciile secrete germane, respectate în ţările arabe pentru neutralitatea lor, au jucat un rol marcant în revenirea acasă a lui Gilad Shalit. Potrivit ziarului „Le Figaro”, un agent numit „Domnul Hezbollah” a condus din umbră dificilele şi lungile negocieri. El se numeşte Gerhard Conrad, are circa 40 de ani şi e cunoscut într-o bună parte din Orientul Mijlociu, el conducând de circa zece ani antena din zonă a Bundesnachrichtendienst (BND), serviciile de informaţii germane. Rolul său benefic a fost recunoscut oficial şi de premierul israelian Benjamin Netanyahu: „Ţin să mulţumesc mediatorului german şi cancelarului Merkel pentru eliberarea lui Gilad Shalit”, a spus el în ziua anunţului acestui schimb.
După ce şi-a făcut studiile de arabă la Universitatea din Heidelberg, el a lucrat la ambasadele germane din Beirut şi Damasc, intrând apoi în BND. Conrad a mers pe urmele unui conaţional în actuala mediere, aşa-numitul „Gradl”, aflat azi la pensie. Specialiştii notează că, spre deosebire de Franţa şi Marea Britanie, Germania nu a avut protectorate în zonă şi nici colonii. Ca urmare, acum, statele arabe recunosc neutralitaea Berlinului, chit că acesta are o relaţie particulară cu Israelul.„BND are o bună reputaţie, cu mult peste alte zone ale lumii”, scria influentul cotidian german „Suddeutsche Zeitung”. De altfel, în 1988, Germania de Est a fost implicată în delicatul caz al dispariţiei pilotului isrealian Ron Arad, ajuns în mâinile mişcării integriste Hezbollah, după ce avionul lui a fost doborât deasupra sudului Libanului. Cum această grupare se pretindea drept marxistă, acest element a facilitat implicarea Germaniei de Est în respectivele negocieri, care, din păcate, nu s-au soldat cu succes.
Cu toate acestea, est-germanii au păstrat excelente contacte cu Hezbollahul, ceea ce şi explică porecla dată lui Gerhard Conrad. În anul 2004 şi în 2008, Germania reunificată a mediat revenirea corpurilor unor soldaţi israelieni. Astfel, Ehud Goldwasser şi Eldad Regev, militari capturaţi de gruparea Hezbollah la frontiera cu Libanul, au putut fi înhumaţi în ţara lor după ce decedaseră. Atunci, Berlinul a fos mandatat direct de ONU, prin secretarul său general Kofi Anan, să finalizeze negocierile. La eliberarea lui Shalit s-a ajuns mult mai greu. De pildă, în 2010, tratativele au eşuat după ce negociatorul oficial al Hamas, Mahmud al-Sahar, a renunţat. Schimbările politice din Egipt, de la începutul acestui an, au întârziat negocierile, care, în umbră, au continuat, graţie lui Gerhard Conrad. Ca urmare, când s-a ajuns la acordul de eliberare a lui Shalit, vestea a bucurat şi Berlinul, ce a perceput-o şi ca o victorie diplomatică a sa. Faptul este foarte important după ce, în primăvară, Germania fusese criticată întrucât a refuzat să ia parte la intervenţia în Libia. Pe de altă parte, în plan arab, sunt multe voci care, pe lângă exprimarea satisfacţiei faţă de eliberarea celor 1027 deţinuţi palestinieni, se tem că gestul israelian oferă Hamasului o bilă albă, el devenind astfel partener de negocieri, în detrimentul Autorităţii Pelestiniene.
