Alegerile locale din Franța: „se scufundă barca lui Macron”?

Franța organizează alegeri locale, pe 15 și 22 martie 2026, considerate un test-cheie înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor. La doi ani după ce Macron a convocat alegeri anticipate, parlamentul rămâne divizat, fără majoritate absolută, împărțit între stânga, extrema dreaptă și centriști. Însă, în urma alegerilor din 2024, partidul Adunarea Națională a lui Marine Le Pen devenea mai mult decât un magnet pentru nemulțumiți, fiind partidul cu cel mai mare număr de aleși din parlamentul Franței.

Partidul lui Le Pen a fost câștigătorul clar

Partidul lui Le Pen a fost câștigătorul clar, după primul tur, când era pe cale să formeze guvernul! Însă, în zilele dinaintea celui de-al doilea tur, conservatorii s-au aliat cu comuniștii, iar socialiștii cu centriștii, demers politic descris de Le Figaro ca fiind „șarada tradițională a condamnărilor, decretelor, boicoturilor și mâinilor întinse”. Acest demers politic, cunoscut în Franța sub numele de „Frontul Republican” sau „cordonul sanitar”, a reprezentat modul în care partidele centriste au acționat pentru a împiedica preluarea puterii de către partidul lui Marine Le Pen.

În acest context, alegerile locale din Franța reprezintă un test timpuriu pentru mașinile electorale ale partidelor politice, înainte de cursa prezidențială de anul viitor, pentru succesiunea la putere după epoca Emmanuel Macron.

Rezultatele de ieri, după derularea primului tur de scrutin, au dezvăluit o țară profund divizată. Partidul care a suferit cele mai descurajante rezultate în primul tur de duminică a fost cel al centriștilor lui Emmanuel Macron. „Barca se scufundă, așa cum era de așteptat”, conform unui membru din anturajul lui Macron.

Proiecții pentru Paris

Chiar dacă în Franța, în mod tradițional, orașele au fost fieful stângii, rezultatele de ieri au demonstrat că Adunarea Națională a lui Marine Le Pen a avut o performanță bună, iar partidul de extremă stângă al lui Jean-Luc Mélenchon s-a descurcat mai bine decât se aștepta. Totuși, deși influența socialiștilor de centru-stânga și a republicanilor de centru-dreapta este diminuată în parlament, aceștia își păstrează rădăcini puternice la nivel local.

Astfel, după primul tur de scrutin de ieri, proiecțiile arată că Parisul va rămâne în mâna socialiștilor (Emmanuel Grégoire poziționându-se în fața contracandidatei sale conservatoare, Rachida Dati), la fel ca și în Marsilia, al doilea oraș ca mărime din Franța (unde se preconizează că socialiștii vor rămâne la putere, prin Benoît Payan, chiar dar se vor confrunta cu o provocare din partea lui Franck Allisio, de la Adunarea Națională).

Alegerile locale din Franța arată un stat divizat

La Nisa, proiecțiile îl dau câștigător pe candidatul de extremă dreapta Eric Ciotti, în fața lui Christian Estrosi, de la partidul de centru-dreapta Horizons, iar în Le Havre, Edouard Philippe (fostul prim-ministru și un centrist considerat un candidat puternic pentru cursa prezidențială din 2027) este bine poziționat pentru a rămâne primar în alegerile locale din turul doi, peste o săptămână.

Pe 22 martie, înainte de derularea celui de-al doilea tur de scrutin, întrebarea cheie pentru Adunarea Națională este dacă, din nou, alte partide se vor uni pentru a-i ține departe de putere. În acest context, Jordan Bardella, liderul Adunării Naționale, a îndemnat „dreapta sinceră” și „independenții” să se alăture partidului său în realizarea „schimbării”, în vreme ce Jean-Luc Mélenchon a cerut înființarea unui „front antifascist” pentru a ține la distanță extrema dreaptă.