Algoritmii, interferențele maligne și narațiunile online. Ce reziliență are România?

Aflăm din acesta că SRI și-ar fi făcut totuși treaba pentru care există, și că ar fi avut informații privind rețelele care îl conectau pe Călin Georgescu cu cei care aveau interes ca el să devină președintele (comod pentru ei) al României. Ceea ce nu a anticipat SRI (și de fapt nimeni) este modul în care algoritmii și narațiunile online s-au intensificat cu două săptămâni înainte de alegeri și brusc, de la un marginal 3%, Călin Georgescu a devenit peste noapte favoritul românilor și câștigător detașat al primului tur, urmând să devină sigur președintele României, în competiție cu mult prea puțin pregătita Elena Lasconi, care s-a amăgit iresponsabil că ea ar fi câștigat alegerile și ea ar fi fost miza anulării alegerilor. În fapt, Elena Lasconi nu a contat în ceea ce s-a întâmplat în decembrie 2024, din păcate, pentru că o evaluare care ar fi dus la concluzia că ea ar fi putut într-adevăr să câștige lupta electorală cu Călin Georgescu nu ar fi dus la anularea alegerilor. Evaluarea a fost însă în sens contrar, ea ar fi pierdut sigur.

Șeful statului, Nicușor Dan, ne-a anunțat că ne va pune la dispoziție un raport complet privind aceste rețele și modul de interferență în alegerile din România. Problema fundamentală este aceea că nu poate, e o promisiune greu de ținut, aproape imposibilă, dintr-un motiv foarte simplu: nimeni în UE, mă refer la serviciile și politicienii din statele membre, nu știe cum să identifice exact și precis modul în care X procent din algoritmi și din narațiunile prevalente înainte unor alegeri sunt rezultatul unor interacțiuni organice sau a unora artificiale (contrafăcute în laboratoarele unor entități statele sau non statale ostile României). De asemenea, chiar dacă, prin absurd, am găsi o formulă să identificăm și să cuantificăm cât a fost interferență străină malignă și cât a fost organică, din punct de vedere juridic s-ar putea să fie inutil, întrucât procedura penală încă nu are instrumentele juridice necesare pentru a invoca astfel de probe digitale și, mai complicat, împotriva cui? Cât timp astfel de manipulări digitale se fac prin interpuși (firme sau indivizi care nu sunt creierele unor astfel de operațiuni) este foarte greu să îi poți trimite în judecată pe baza unor probe care reies mai mult din presupuneri logico-juridice. Apoi, să nu ne amăgim: sunt absolut convinsă că există și alți candidați care au folosit tactici de manipulare digitală și de profilare a votanților, pe baza unor pseudo-formulare online prin care identifică comportament de vot, pe baza cărora se construiesc narațiuni nișate pe acele profiluri de alegători. Nu întâmplător, un candidat care folosește astfel de tactici ce țin de analiză comportamentală (pe baza unor date colectate și interpretate),  își ajustează permanent discursul, în funcție de publicul (adică electoratul potențial) căruia i se adresează. Or astfel de tactici nu vor fi niciodată făcute publice de nimeni, întrucât echivalează cu o împușcătură în picior, cu expunerea unor manipulări ilegitime, care încalcă drepturi fundamentale ce țin de protecția datelor private și a identității. Vom afla despre astfel de tactici electorale doar dacă există un whistleblower precum Edward Snowden sau cei care au expus rolul Cambridge Analytica în alegerea lui Donald Trump în 2016. Iar în secolul XXI, colecționarii de date și amprente digitale ale fiecăruia dintre noi au devenit milionarii care vând aceste date candidaților. Într-o piață reglementată prost, insuficient sau deloc este extrem de dificil să dovedești folosirea datelor personale ale oamenilor (preferințe personale, politice, obiceiuri, opinii) în astfel de scopuri și, chiar dacă o faci, cât timp fiecare dintre noi oferă de bunăvoie acceptarea implicită a unor zeci de cookies pe zi, pe diverse site-uri, trebuie să înțelegem că astfel ni se colectează datele și preferințele de către astfel de antreprenori digitali. Un candidat care vrea neapărat să câștige nu va ezita să se folosească de astfel de resurse, datele personale fiind considerate acum o resursă naturală prețioasă, pentru care se bat mulți. Este ceea ce a făcut Alexander Nix, când l-a convins pe Donald Trump, într-o piață americană complet nereglementată să se folosească de ceea ce Cambridge Analytica avea de oferit, operațiune detaliată de oameni care au lucrat pentru aceasta, Brittany Kaiser[1] și Christopher Wylie[2]. Aproape inutil să menționez că în era inteligenței artificiale, profiling psihologic fac absolut toți dezvoltatorii de AI și nu doar ei și toate platformele digitale pe care ne oferim cu atâta lejeritate toate opiniile, preferințele și cumpărăturile pe care le facem și cine ne sunt prietenii. Asta e singura condiție pentru a putea fi manipulat, să ți se cunoască toate preferințele și obiceiurile. China face micro-targeting cu mesaje destinate ingineriei sociale și narațiuni care favorizează politica de stat chineză, statele occidentale fac micro-targeting cu mesaje care combat adversari politici sau ideologici precum China și Rusia. Toți o fac, să nu ne amăgim.

Așadar, în cazul lui Georgescu aflăm că o firmă numită Mercando Green Technology AG, înființată în Zug, Elveția, și acuzată în Elveția și Germania că ar fi traficat tehnologie occidentală de precizie pentru armata rusă[3], conform investigației Captura, cu preocupări îndeosebi în zona de tehnologie și energie, ar fi fost extrem de conectată cu al nostru Mesia local. Nu avem date publice – și probabil nici nu vom avea – privind rolul Mercando în saltul brusc al lui Călin Georgescu în preferințele unor votanți care dimineața nu știau cine este, iar seara au votat cu el. Cert este faptul că rețelele sociale, în special TikTok, au explodat cu materiale legate de Călin Georgescu sau cu promovarea asiduă a acestuia, de către varii conturi, dar multe (peste 20.000) într-un timp scurt. Același tip de promovare sistematică, pe multiple platforme, și în mod targetat a făcut și Donald Trump, dar și Nicușor Dan, care s-a folosit intens, și cu succes, de Tiktok. De altfel, echipa lui a și fost raportată la autoritatea electorală, însă s-a constatat că nu încălcase niciun fel de reguli. În fapt, la momentul alegerilor, Digital Services Act, directiva care reglementează – și cenzurează – conținutul care încalcă anumite norme, pe care Uniunea Europeană le încadrează într-un discurs al urii, promovarea extremismului și a terorismului, influențarea (malignă) a unor alegeri, conținutul violent ș.a.m.d., deși era în vigoare și în România din martie 2024 și putea fi folosită. Însă autoritățile române cu prerogative de a acționa asupra platformelor digitale mari (ANCOM, CNA) nu erau încă lămurite ce atribuții precise au și ce alte autorități relevante trebuiau implicate, conform articolului 7 din Legea nr. 50/2024 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale), precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 365/2002 privind comerțul electronic.

De fapt, ceea ce s-a întâmplat online în campania lui Călin Georgescu nu a fost doar o interferență prin surse de finanțare asociate Rusiei (conform investigațiilor de presă și dosarului penal deschis împotriva lui și asociaților lui), ci și astroturfing, care semnifică o practică manipulatoare de a crea o falsă impresie privind susținerea largă a cuiva (sau a unui produs, politici, măsuri, cauze), care este de fapt orchestrată de o mână invizibilă (un grup de interese, o entitate statală sau non statală, o organizație). Se creează așadar impresia unei false mișcări grassroot, care manipulează opinia publică prin faptul că oamenii simt că sunt parte a unei majorități (prin folosirea unor conturi false online, bloguri deghizate – am văzut cu toții miile de pagini Facebook false, care își schimbă denumirile în timpul campaniilor electorale și care în mod sigur aparțin unei entități care le administrează în aceste scopuri), precum și campanii orchestrate pentru a influența opinia publică (în cazul lui Georgescu, o astfel de campanie a fost plătită chiar de PNL cu hashtag-ul ”Echilibru și Verticalitate”. Astroturfii (cei care practică astroturfing-ul) sunt instigați (sau plătiți) să atace coordonat pe cei care oferă știri și informații verificate, valide, vocile independente, sau jurnaliștii credibili, și în general pe oricine le contrazice agenda. În acest fel, discreditează tocmai pe cei care se opun manipulării și pretind că tocmai aceștia răspândesc un discurs al urii (deci mare atenție la modul în care se implementează DSA), în timp ce creează aparența unui sprijin larg pentru un candidat anume (caz de manual: Călin Georgescu).

Discursul public este astfel complet distorsionat, iar în cazul lui Călin Georgescu un rol esențial negativ l-a avut televiziunea Realitatea TV și emisiunea Ancăi Alexandrescu, care a practicat astroturfing sistematic, pe narațiuni direcționate pentru a influența alegătorii, demersuri absolut ilegale și care trebuiau sancționate prompt și radical.

Efectul negativ pe termen lung este acela că oamenii care indică manipularea și o fac în mod autentic și bine argumentat vor fi anihilați, discreditați și raportați ca fiind practicanți ai discursului urii, prin retroversiunea folosirii DSA în scopul opus celui pentru care a fost creat. Fără a construi reziliență în societate, prin educație, dar și prin instituții eficiente care își fac treaba la timp și într-un mod profesionist, nu vom putea combate toate aceste fenomene, care vor fi extrem de răspândite și eficiente în alegerile următoare, întrucât inteligența artificială și evoluția ei rapidă vor intensifica posibilitatea de a face profiling și a targeta cu mesaje special destinate unei categorii de votanți sau alteia.

SRI, indiferent ce capacități are și cât de bine se coordonează cu partenerii externi nu poate suplini ceea ce trebuie să facă celelalte autorități, de exemplu, dacă se cunoșteau rețelele care alimentau propaganda lui Călin Georgescu cu cel puțin 2 ani înainte de alegeri, încă din pandemie, parchetul trebuia să deschidă încă de atunci un dosar pe numele său și, astfel, s-ar fi prevenit candidatura sa și s-ar fi stopat fenomenul foarte periculos pe care l-a creat și care continuă să polarizeze societatea românească, influența sa a rămas, narațiunile sale au rămas, le trebuie doar un nou promotor, o nouă figură ”mesianică”.  România a dovedit că nu are reziliența necesară și nici anticorpii care să o protejeze de astfel de operațiuni și interferențe maligne multiple, menite să distrugă încrederea între oameni, precum și în instituții, să polarizeze societatea la maxim, așa cum vedem în aceste zile, cu campania coordonată împotriva magistraților. Faptul că singura ieșire din situația în care ne-am găsit în decembrie 2024 a fost aceea de a anula alegerile, printr-un mecanism de lawfare[4] iar singura autoritate publică suficient de curajoasă să ia o decizie a fost CCR, ne arată că România nu are autorități care să își asume decizii grele. Nu întâmplător, faptul că acum CCR este autoritatea publică cea mai detestată în România și se fac eforturi considerabile de a demoniza toți magistrații, ne indică că nu am trecut malul, suntem tot în pragul abisului, oricând gata să ne prăbușim. Distrugerea încrederii în justiție pavează cu spini drumul către interferențe maligne care să-și atingă scopul în viitorul apropiat, pentru că nu va mai fi nimeni, nicio autoritate care să aibă curajul unor decizii dificile și controversate.

Claudia Postelnicescu, 4/11/2025

[1] https://www.amazon.com/Targeted-Cambridge-Analytica-Whistleblowers-Democracy/dp/0062965794

[2] https://www.amazon.com/Mindf-Cambridge-Analytica-Break-America-ebook/dp/B07VP1T786/ref=tmm_kin_swatch_0

[3] https://captura.ro/calin-georgescu-sub-umbrela-financiara-a-spionajului-rus/?fbclid=IwY2xjawN0YK5leHRuA2FlbQIxMQABHtR_JjVW8BttRu2L1w-7uSJbRF8ePo-X7ZrTOwONyUzYZ1DPxywGirA5PTWI_aem_eDIk-BPKMLmIFMCtyipocg

[4] https://emerging-europe.com/opinion/romanias-crisis-shows-that-political-elites-have-failed-to-understand-what-is-expected-of-them/