Ambasadorii statelor UE condamnă atacurile la libertatea presei româneşti

Încercările din ce în ce mai evidente ale preşedintelui Băsescu şi ale subordonaţilor săi (din Guvern, Parlament, Procuratură, servicii secrete etc.) de a pune botniţă presei au devenit sursă de preocupare şi chiar de îngrijorare pentru ambasadorii statelor din Uniunea Europeană.

Marţi, la Salonul Alb de la Palatul Parlamentului a avut loc o întâlnire a membrilor Comisiei de Politică Externă a Senatului cu delegaţia Comisiei Economice din cadrul Conferinţei Consultative Politice a Poporului Chinez. La întrevedere au fost invitaţi şi ambasadorii statelor UE şi ambasadorul SUA în România.

Surse care au participat la această întâlnire au declarat în exclusivitate pentru cotidianul.ro că, în ciuda faptului că pe agenda meeting-ului nu figura problema cu pricina, diplomaţii străini acreditaţi la Bucureşti au ţinut să discute cu senatorii din Comisia de Politică Externă despre presiunile tot mai mari exercitate de actuala putere asupra presei din România şi despre legile care vizează punerea la colţ a mass-media.

Ambasadorii statelor UE au avertizat că se comite o mare eroare prin includerea presei pe lista vulnerabilităţilor la adresa siguranţei naţionale în Strategia Naţională de Apărare. Aceştia au mai explicat senatorilor din Comisia de Politică Externă faptul că la fel de periculoasă pentru sănătatea democraţiei româneşti este şi aşa-zisa „lege Prigoană”. Proiectul de lege plimbat pe televiziuni săptămâna trecută de pedelistul Prigoană a fost născocit de minţile încinse din Modrogan, ca o urmare firească a prevederii referitoare la presă din Strategia Naţională de Apărare. Reprezentanţii celor 27 state europene şi-au exprimat reala îngrijorare faţă de promovarea unei astfel de prevederi, profund nedemocratică, şi s-au interesat în ce stadiu se află Strategia de Apărare, în dezbaterea Parlamentului. Aflând că, din cauza maşinăriei de vot PDL, UDMR, UNPR, Strategia Naţională de Apărare a primit aviz favorabil în majoritatea comisiilor de specialitate din Parlament (comisiile de Politică Externă reunite, comisiile de Apărare reunite, etc.), diplomaţii statelor UE au cerut insistent senatorilor din Comisia de Politică Externă (inclusiv celor aflaţi la putere) să facă tot posibilul ca la dezbaterea în plenul reunit al celor două Camere, a Strategiei Naţionale de Apărare, să fie eliminat paragraful în care presa este inclusă pe lista vulnerabilităţilor la adresa siguranţei naţionale. Mai mult chiar, unul din ambasadori i-a întrebat pe senatori, punctual, cum vor reuşi să scoată mass-media de pe lista unde figurează alături de terorism şi criminalitate organizată. La sfârşitul întâlnirii, diplomaţii statelor UE acreditaţi la Bucureşti au ţinut să sublinieze încă o dată că sunt preocupaţi de ceea ce li se poate întâmpla jurnaliştilor români şi că apariţia unor legi de restricţionare a libertăţii presei este o chestiune dăunătoare pentru imaginea României, care poate atrage după sine sancţiuni dure de la Bruxelles.