1) Un globalist sadea! Pitoșkin? Senator, deputat, europarlamentar!? Oh da, de toate a fost Pitoșkin în viața lui din Epoca de Piatră. Strănepotul lui Cristofor Columb. Sau, cine știe, poate era urmașul lui Troțki sau poate Troțki în persoană. Nărăvaș. Autoritar. Mă domina adeseori, mă punea la zid, cum îi mai plăcea s-o facă! Nebunul naibii! Moscova era a lui. Praga era a lui. Cairo era al lui. Globalist cu experiență, Pitoșkin, nu se-ncurca. Eu căscam gura la el, adică eram naiv, tare naiv, mă rog, făceam pe naivul de naiv ce eram. Cine trece strada? Lucica din Pașcani? Bobolina? Marabella? Unul dintre baronii nordului, Brabulis, Marchiza Van Dyck, Potloghin de la brutărie, Esmeralda și Bertha de la cofetărie, Paperov de la gazolina municipală, Bersgonian de la arhivele secrete, Adervistoian, comerciantul de blănuri, comisarul Bravissimo, domnișoara Margareta, Birlic, Fernandel, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Dalida, Elvis, chiar el, Elvis.
2) Istanbul-Istambul! În Istanbul_Istambul, în Epoca de Piatră, da, noi eram eram, da, ne plimbam, în Ucraina mureau oameni cu nemiluita. Da, Pitoșkin, ai dreptate, acum văd lucrurile foarte clar, zău dacă te mint. El râdea cu gura până la urechi. Îi mirosea gura a pucioasă, arunca fulgere prin ochi, îmi vorbea despre Leif Cel Roșu, despre Volga, despre Oceanul Pacific, despre germanii de pe Oder, despre pictorii de pe Sena, despre mâncătorii de oameni din Sumatra, despre Einstein, oh, Einstein, despre Enrico Fermi și despre Fernandel, despre Felix Baumgartner traversând cerurile cu parașuta lui, despre Megan Trainor smulgând peste un miliard de like-uri pe Youtube, despre cursa de automobile din Texas și despre Marele Val din Indonezia și despre viața secretă a lui Putin, ah, Putin, mereu Putin, enigmaticul! Lumea întreagă era la picioarele lui Pitoșkin, printr-un singur click. Click, click. Chiar așa?! Dar gândește-te, Pitoșkin, o să devii un robot. Dar ce spun eu, android cu acte în regulă. O să-ți pierzi esența umană, politicienii au hotărât asta! Asta era cheia! Esența umană! Pentru ea a murit Giordano Bruno. Pentru ea au pus la cale atentate. Pentru ea s-au prăpădit milioane de oameni în războaie fără nume. Esența, asta era cheia! Cheia lumii din toate timpurile!
3) Lumea pierdută! Îi zic lui Pitoșkin, îndată ce vine de la Parlamentul României unde avea el niște agenți de influență la USR, la PSD, la PNL. Uite, povestea asta din Epoca de Piatră! Pache Pacherovsky, conțopistul de la Primărie, strigă de nebun, următorul, da, tu, ăla cu numărul 85. Numărul 85? Dar asta e anul în care au zis că vor să mă trimită în mină. Să mă trimită? Dar ce, eram eu o depeșă? Nu, nu sunt o depeșă, sunt un ales. Păi nu m-au ales atunci? Au pus ochii pe mine pentru că purtam barbă în ditamai oțelăria, uite-așa o barbă purtam. Ești filozof, ai? Dar ce, Marx nu are barbă? Faci mișto, zi, mă, filozofule, faci mișto?! Voiau să mă bage-n subteran cu de-a sila, să-mi facă felul acolo. Lasă-i pe ăia, au murit. Proletari, zarzavagii, activiști sadea. I-a prins revoluția pe nepusă masă, uite-așa i-a prins, nepregătiți, i-a scos din papuci, i-au trecut toate apele, au crăpat așa cum crapă un pepene, așa a fost, lumea a uitat. Au dărâmat oțelăriile acum. Într-o noapte le-au dărâmat, mă crezi că am izbucnit în plâns? Am plâns, s-a dus viața mea, tinerețea mea, nebunia mea, astea le-au dărâmat. Au vândut terenul bucată cu bucată, au vândut toate visele mele, schimburile mele de noapte, frigul, covrigii pe care îi ronțăiam cu un soi de evlavie în timp ce Ceașcă răcnea la televizor. Pitoșkin râde, tot așa ai rămas, un romantic care visează cai verzi pe pereți.
Ca sa sintetizez cele de mai sus: La 1877 Romania isi castiga independenta luptand alaturi de Rusia impotriva Imperiului Otoman.
“Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă, / Unde pătrunde ziua printre fereşti murdare,” doi moși cocoloși picoteau pe ei
înconjurați de fetițe cuminți ce priveau blazate și sceptice la un nenea stafidit care bătea câmpii.
– Peruca- credit pentru o calota craniana aflata în faliment.
– Culmea perucii progresiste – sa fie cheala.
– O peruca cu personalitate nu acoperă orice goliciune.
– Dacă ești alb, nu purta peruca neagra. O sa creadă lumea ca ai renunțat la origini.
– O peruca cu bun simt nu te părăsește inainte de noaptea nuntii.
– Decât o peruca artificiala, mai bine o chelie naturala.
– Când te tunde natura, o face definitiv și pe gratis.
– Peruca responsabila nu face ironii pe seama goliciunii.
– O peruca cu simțul umorului așteaptă sa fie pensionata de un implant de par.
– Peruca cu convingeri solide nu aleargă în calea vântului.
– Deosebirea dintre o peruca artificiala și una din par natural consta în faptul ca prima e detestata de păduchi.
– O peruca din par natural nu te face mai original decât originul.
– Peruca roșie nu te face rosu de invidie, ci negru în convingeri.
– Peruca cu genul fluid e conceputa pe o chelie viitoare.
– Orice chelie lgbtiqista e obligatoriu ca să fie minoritara.
– Dacă o peruca declara război podoabei capilare, sa știți ca in spatele ei se ascunde un grup de interese constituit din păduchi neomarxisti.