Este una dintre întrebările aproape obsedante când vine vorba de numărul mare de victime ale epidemiei de Covid-19 din Italia. Pe această temă, agenția France Presse a transmis un nou punct de vedere semnat de Franck Iovene, care începe prin a sublinia că recordul mondial de decese deținut deja de Italia între țările europene, devenită astfel primul focar continental al pandemiei, „s-ar explica prin mai mulți factori”.
Statistici terifiante
În context, precizăm că, la ora la care AFP transmitea respectiva depeșă, se înregistraseră încă 627 de decese în 24 de ore, numărul lor ajungând vineri la 4.032, fapt ce plasează „Cizma” pe locul al doilea în lume, evident după China. Regiunea Lombardia, plămânul economic al țării, este cea mai afectată. Aici, spitalele sunt pline, ele înregistrând alte 381 de morți în ultimele 24 de ore (2.549 în total). Pe urmă, în întreaga țară au fost recenzate alte aproape 6.000 cazuri noi de îmbolnăvire. Cu cei peste 66 de morți la milionul de locuitori, o proporție care depășește cifra de 250 când vine vorba de Lombardia, Italia s-a instalat repede pe primul loc între țările europene.
„Numărul de persoane contaminate în aceste zile nu reprezintă, evident, decât vârful icebergului. Noi înfruntăm o epidemie virală, care, din fericire, în majoritatea cazurilor este fără simptome sau cu puține simptome”, a declarat Matteo Bassetti, șeful clinicii de boli infecțioase San Martino din Genova, citat de agenția AGI.„Sunt atâtea persoane care continuă să se plimbe și care au virusul, riscând să contamineze pe alții”, a adăugat el.
Potrivit statisticilor Institutului Superior al Sănătății (ISS), bazate pe studierea a 3.200 de decedați și testați pozitiv cu Covid-19, media lor de vârstă era de 78,5 ani, dintre care circa 30% sunt femei. ISS a constatat că imensa majoritate a persoanelor decedate sunt în tranșa de vârstă 70-79 de ani și 80-89 de ani, adică 1.134 și, respectiv,1.309 morți. Doar nouă persoane de mai puțin de 40 de ani au decedat, dintre ele șapte aveau boli grave înaintea decesului, în vreme ce pentru alte două nu sunt disponibile date. Dintre cei 3.200 decedați amintiți, 48,6% aveau trei sau mai multe boli dintr-un număr de zece cele mai curente maladii identificate la aceste persoane, și doar 1,2%, în total șase persoane, nu aveau nicio boală.
O populație îmbătrânită
Revenind la sinteza lui Franck Iovene, acesta arată că, potrivit specialiștilor, acel record negativ stabilit de Italia se explică prin mai mulți factori: media de vârstă ridicată din țară; sistemul sanitar; felul în care sunt contabilizate persoanele contaminate și decedate. De altfel, în datele prezentate la început dintr-o altă sinteză rezultă că acest coronavirus în forma lui cea mai gravă afectează persoanele în vârstă sau atinse de alte boli, virusul respectiv ucigând în mod logic mai mulți bolnavi din Italia, țară a cărei populație este cea mai vârstnică de pe glob, după Japonia. Procentul de letalitate al coronavirusului (numărul de pacienți decedați în raport cu totalul persoanelor infectate) este de 8,6%.
„Se constată o mortalitate considerabil mai mare în țările ce au populații mai vârstnice în raport cu țările mai tinere”, a explicat specialista în demografie Jennifer Downd, profesoară de Sănătate Publică la Universitatea Oxford. În studii publicate miercuri pe site-ul Forumului Economic Mondial ea evidențiază „o puternică interacțiune între demografie și mortalitate în cazul virusului Covid-19”.Jennifer Downd crede că măsurile de distanțare socială ce vizează încetinirea transmiterii virusului trebuie să țină seama „atât de compoziția populației pe vârstă, de contextele locale și naționale, cât și legăturile sociale dintre generații”.
Pentru a lupta împotriva pandemiei ea sugerează să existe siguranța că „virusul nu intră în contact cu persoanele în vârstă, pentru care el se poate dovedi mortal foarte ușor”. Or, în Italia „familia lărgită este unul dintre pilonii societății, în care bunicii merg să-și ia nepoții de la școală, îi țin la ei, expunându-se în mod periculos la contaminare”, mai arată ea.
Afectată înaintea altor țări
Deși nu are o reală fundamentare științifică, faptul că Italia a fost lovită foarte repede de pandemie (imediat după China) este luat în seamă de experți.„Când sunt întrebat de ce Italia, eu răspund că nu există un motiv special”, declară prof. Yashcha Mounk, de la Universitatea John Hopkins din SUA, la canalul CBC din Canada. „Singura diferență este că aici contaminarea a venit cu zece zile mai devreme decât în Germania, SUA sau Canada, iar dacă aceste țări nu reacționau mai repede și într-o manieră mai decisivă, deveneau ceea ce este Italia azi”, mai declară el. Unii experți cred că Italia a fost luată „prin surprindere”, fără să fi avut timp să se pregătească, spre deosebire de vecinii ei. Spitalele s-au trezit pline repede, iar medicii au trebuit să trieze, și nu să îngrijească, așa cum au povestit în media mai mulți dintre cei din Lombardia.
Presiune asupra sistemului medical
Specialiștii nu încetează să repete: creșterea rapidă a letalității Covidului-19 constatată în Italia, în special în Lombardia, focar al pandemiei din „Cizmă”, este consecința numărului fără precedent de bolnavi care au simultan nevoie de a fi îngrijiți la terapie intensivă, ceea ce presupune o durată medie de câteva săptămâni. În condiții atât de critice, prioritate au pacienții cu o mai mare șansă de supraviețuire, ceea ce înseamnă că descrește calitatea asistenței medicale, deși sistemul sanitar lombard este considerat performant.
Modul de înregistrare este diferit. Potrivit experților, rata de letalitate din Italia se explică prin politica de depistare, care, așa cum vrea guvernul, trebuie să fie realizată „doar pe persoanele simptomatice”. Este o opțiune care exclude din statistici persoanele potențial pozitive, dar care nu au deloc sau au puține simptome. Nu este cazul țărilor care, precum Germania sau Coreea de Sud, au optat pentru o depistare largă, ce permite detectarea numeroaselor persoane infectate, deși nu prezentau aproape nici un simptom. Datorită acestui fapt mortalitatea a scăzut pe măsură ce numărul cazurilor vindecate sunt contabilizate. De altfel, Italia a ales să integreze în numărul total de decese atât pe cei morți din cauză de Covid-19, cât și pe cei care, deși erau găsiți pozitiv cu coronavirus, au murit din cauza altor boli, o politică pe care nu o regăsim la alte țări.
Am prezentat punctele de vedere exprimate de Franck Iovene, încercând să găsim -sau să sugerăm- un răspuns la întrebarea care a născut și va naște în continuare multe comentarii: cum se explică faptul că Italia a devenit repede epicentrul vest-european al pandemiei cu Covid-19? Pentru că, din păcate, recordurile negative stabilite de această țară sunt și ele depășite repede.
Vestea bună e că România are o populație tânără și un guvern vigilent.