Anticorupția de paradă sprijinită de Bruxelles. Alina Mungiu: ”Trebuia să sperii lumea”

Afirmații-șoc despre metodele anticorupției din România făcute într-un interviu pentru qmagazine.ro de către politologul Alina Mungiu.

Potrivit acesteia, „anticorupția noastră a fost sprijinită de Bruxelles” si „a avut ca scop și să zăngăne niște cătușe, pentru că în România era o cultură a impunității foarte mare”.

Oricine era la putere putea să calce oamenii cu mașina. Un moment important a fost acela când am reușit să-l dăm jos pe generalul Gabriel Oprea, din cauză că gonea cu peste 100 km/h, noaptea, cu escortă la care nu avea dreptul. A murit un băiat nevinovat.

Se ajunsese, în 2009, ca două treimi din primarii reședințelor de județ și tot atât din șefii de Consilii Județene să fie anchetați de DNA. În realitate erau 100%.

Trebuia să dai și exemplu, să sperii lumea, trebuia să dai și fenomenul corupției înapoi.

Unde am greșit? Judecătorii nu prea se îndemnau să condamne pe nimeni. Am fost de față la scene în care judecătorii ziceau «Domnule, pe Adrian Năstase să-l dea lumea jos la alegeri, de ce să-l condamnăm noi? E o chestie politică, nu vrem să ne băgăm!»

Veneau cei de la Bruxelles, se întâlneau cu tot plenul Curții Supreme de Justiție, le spuneau «Gata, aveți legi noi, puneți-le în practică!».

Atunci, SRI s-a apucat să-i asculte pe toți, Curțile de Apel, Înalta Curte. Legea  permitea să aibă mandate de siguranță națională, dar și mandate anticorupție. Normal ar fi fost să asculte pe mandat anticorupție pe cineva bănuit de corupție. Dar ei nu au interceptat doar în aceste rigori juridice, ci judecătorii de la toate Curțile, în ideea că acolo se aranjează procese, idee plauzibilă, dar nu trebuia făcut pe siguranță națională.

Acest fapt a dus puterea în mâna câtorva oameni. S-a recreat statul supravegherii, în care știi de toate despre toți, în care fiecare are o vulnerabilitate, dar alegi să-i trimiți pe câțiva la închisoare, care erau selectați în fiecare lună. Restul erau șantajați.

Daniel Morar a fost onest și competent, a curățat fotbalul de corupție. Dacă te uiți azi, nu știu câte dintre acele realizări s-au menținut.

În România a fost corupție existen­țială. Mulți dintre cei achitați au fost, de fapt, nu pentru că erau nevinovați, ci pentru că practicienii au luptat și au îngustat regulile.

Dragnea nu a reușit să-și treacă marile lui pachete de legi, a avut mari ambiții, dar tot a trecut câteva chestiuni procedurale. De pildă, schimbarea completului de la Înalta Curte. Cu acele lucruri de procedură i-a scăpat pe mulți.

Au fost, însă, și procese politice.

Spre exemplu, atunci când i s-a făcut proces lui Ponta că l-a pus pe Sebastian Ghiță să plătească o petrecere, o masă pentru Toni Blair. Asta era, evident, o prostie. Și au fost destule procese de hărțuială. Lui Markó Béla (fost președinte UDMR – n.r.) i s-a făcut un proces de mi se face rușine, că luase nu știu ce avans de la o editură din Ungaria. Era un vot important care trebuia să aibă loc în coaliția de la acea vreme și ce să vezi, Markó Béla, un om de o extremă onorabilitate, dintr-odată începe să fie anchetat de DNA. Au fost câteva lucruri de felul acesta, foarte urâte.

Încă un caz este cel al primului președinte al Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu. Numai în fosta Uniune Sovietică ai pe șeful unei agenții anticorupție care îl arestează pe șeful celeilalte agenții anticorupție.

Horia Georgescu îl investighează pe Iohannis, Iohannis câștigă și apoi fostul șef al ANI este arestat. Eu nu îl apăr pe Horia Georgescu, nu auzisem de el niciodată, face parte din mulții oameni de încredere care sunt complet nuli, dar care sunt oamenii de încredere ai cuiva. Dar e totalmente anormal felul în care președintele ANI este umflat de DNA și ajunge la închisoare. Sau felul în care consilierul pe securitate al lui Klaus Iohannis este luat de DNA în săptămâna a treia după ce ajunge Iohannis la Cotroceni, după ce serviciile secrete îi spun Iui Iohannis: «Da, domnule, e în regulă!» Și apoi, într-o zi, vine Poliția și-l ia de vis-a-vis de biroul președintelui.

Astea sunt demonstrații de forță care i-au făcut, din păcate, pe președinți și pe cei din lumea politică să fie foarte respectuoși și să nu mai facă nimic din agenda noastră mare pe care ne-o promiteau când îi sprijineam în campania electorală” spune Mungiu.