Anul economic 2017: între realizări și bulversare totală

Anul economic 2017 a consemnat o uriașă surpriză, și anume creșterea economică pe care nimeni nu a prevăzut-o, 7% în primele nouă luni ale anului, dar în paralel am avut parte de o retrezire a inflației, de un nivel-record în ultimii ani al indicelui ROBOR, în funcție de care se calculează ratele dobânzilor la cele mai multe credite în lei, de un deficit care riscă să sare de limita maximă de 3% din cauza cheltuielilor prea mari ale statului și a reducerii unor taxe. Investițiile au fost neglijate și în 2017, iar fondurile europene s-au atras foarte greu. Infrastructura a rămas datoare și anul acesta, performanța maximă fiind 24 de kilometri noi de autostradă, din care 15 km moșteniți de la guvernul tehnocrat.

A fost un an plin bulversări economice generate de diversele decizii politice, începând de la creșterea impozitelor pentru salariile de peste 3.000 euro și lăsarea firmelor performante de stat fără bani din dividende și fonduri de rezervă la mărirea accizei la carburanți și la diversele creșteri de salarii și pensii. Acestea au dus la un salt al costurilor pentru firme și populație pe final de an.

Marile realizări

Guvernarea PSD – ALDE defilează cu creșterea economică record, cea mai mare înregistrată în statele UE. De asemenea, agricultura ministrului Daea a scos anul acesta o producție nemaiîntâlnită de 35 de ani la porumb: 14,5 milioane de tone. Totodată, producțiile de grâu, rapiță, mazăre și orz obținute în acest an sunt cele mai mari din istoria țării. Agricultorii au primit toți banii cuveniți de la UE, iar diversele decizii guvernamentale au vizat ajutoare pentru cultivatorii de tomate, producătorii de carne etc. Oaia a devenit un simbol național, prin vocea ministrului. În schimb, creșterea economică a venit pe fondul unui consum uriaș. Conform Statisticii, cheltuielile pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al căror volum s-a majorat cu 9,7%, au contribuit cu +6,1% la creşterea PIB și la formarea brută de capital fix. Contribuţii pozitive mai importante au avut industria (+1,8%), cu o pondere de 23,2% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 7,6%; sectoarele de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (+1,6%); agricultura, silvicultura şi pescuitul (+1,1%); activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,7).

Cheltuieli mai mari, deficit în creștere

S-au cheltuit mai mulți bani cu asistența socială, cu pensiile și salariile, mai puțin cu investițiile, ajunse la un minim istoric, iar moneda națională a atins cel mai jos nivel în comparație cu euro. În primele zece luni, de exemplu, s-a consemnat un deficit de 6,6 miliarde lei, respectiv 0,79% din PIB, față de cel de 1,3 miliarde lei, respectiv 0,17% din PIB, înregistrat în ianuarie-septembrie 2016. Cheltuielile de personal au crescut cu 21,2% față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 4,2% față de aceeași perioadă a anului precedent, creșterea reflectându-se la bugetul asigurărilor sociale de stat, precum și la bugetele locale și bugetele instituțiilor autofinanțate. Dobânzile sunt cu 1,3% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Subvențiile sunt în creștere cu 3,8% față de aceeași perioadă a anului precedent, menținându-se la același nivel ca procentaj din Produsul Intern Brut, respectiv 0,6%. Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 12,5%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, și cu 9% de la 1 iulie 2017 a punctului de pensie, ajungând la 1.000 lei, precum și de măsurile ce au fost aprobate în timpul anului 2016, care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale – majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 14,7 miliarde lei, respectiv 1,7% din PIB. Anul trecut, de exemplu, în primele zece luni, aceste cheltuieli au fost de 19,3 miliarde lei, respectiv 2,5% din PIB. Investițiile au fost sacrificate pentru ca ținta de 3% deficit bugetar, maxim admis de UE, să fie atinsă. În același timp, investițiile străine, cele care aduc bunăstare, au un ritm din ce în ce mai lent, fiind cu 25% mai mici decât în 2016. Totalul veniturilor bugetare colectate de ANAF în primele 11 luni a fost de 196,58 miliarde lei, adică 23,48% din PIB. În perioada similară a anului trecut, colectarea raportată la Produsul Intern Brut a fost de 24,1%, adică mai mare.

Recordurile

În 2017 s-au consemnat câteva recorduri: cele mai multe schimbări ale fiscalității, cel mai înalt nivel atins de ROBOR în ultimii trei ani, cel mai slab leu din istorie. În plus, inflația a început să „muște“ din nou. Media europeană a modificărilor anuale ale Codului fiscal în Europa este de 50. În România, numai în acest an am avut peste 260. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobândă variabilă, a atins spre finele anului nivelul maxim din ultimii trei ani, peste 2,2%. Dobânzile pe care statul trebuie să le plătească pentru împrumuturile pe care le ia pentru acoperirea deficitului bugetar s-au mărit de aproape 3 ori pentru cele cuprinse între 6 și 12 luni și cu peste 35% pentru cele pentru 10 ani. La începutul acestui an, statul român se împrumuta pentru șase luni cu o dobândă de 0,87%, iar acum, cu 2,5%. Pentru 12 luni plătea 0,95% și pentru 5 ani – 2,45%. Acum plătește 2,68% pentru 12 luni și 3,8% pentru 5 ani. De asemenea, statul plătește 4,7% pentru zece ani, față de 3,55% de la începutul anului. Banii pe care îi ia statul de pe piața internă, de la bănci, și de pe cea externă sunt utilizați pentru acoperirea deficitului bugetar. Indicele ROBOR a început să crească accelerat din data de 18 septembrie, când a atins nivelul de 1%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piaţa interbancară, iar creşterea acestui indicator va duce la un avans al ratelor în cazul creditelor în lei. În luna noiembrie, euro a crescut la 4,65 lei, faţă de 4,64 lei, nivel maxim istoric.

Preţurile de consum au crescut în luna noiembrie cu 3,2% comparativ cu luna noiembrie 2016, după ce alimentele s-au scumpit cu 3,8%, iar mărfurile nealimentare cu 4,1%, acesta fiind cel mai ridicat nivel al inflaţiei din august 2013, când indicele preţurilor de consum era de 3,6%, conform datelor prezentate de Institutul Național de Statistică. În luna octombrie, rata anuală a fost de 2,6%. Comparativ cu finele anului trecut, preţul ouălor a crescut cu 34%, laptele s-a scumpit cu 4%, untul cu 7% şi carnea de porc cu 5,5%. Combustibilii s-au scumpit cu 4,7%, tutunul şi ţigările cu circa 5%, iar energia electrică cu 12%. Serviciile de transport aerian au costat, în noiembrie, cu 20% mai mult decât în decembrie 2016, iar serviciile s-au scumpit cu 0,1%. De asemenea, preţul energiei electrice a înregistrat în anul 2017 un salt extraordinar pe piaţa spot a bursei OPCOM, de la 100-200 lei pe MWh anii trecuţi la recorduri de aproape 700 lei pe MWh.

Atragerea fondurilor europene lasă de dorit

Guvernul PSD – ALDE și-a propus să atragă în acest an 5,2 miliarde euro de la Uniunea Europeană, pe agricultură și pe coeziune, iar la zece luni a atins 65%. Conform unui document al Ministerului Finanțelor, s-au atras 601 milioane euro fonduri de coeziune, 887,5 milioane euro fonduri pentru dezvoltare rurală și pescuit, 1,75 miliarde euro prin Fondul European de Dezvoltare Rurală și 224 milioane euro alte fonduri. În total s-au adunat 3,46 miliarde euro. Anul trecut, pe vremea guvernului Cioloș, România a reușit să absoarbă 2,8 miliarde euro, în cadrul exercițiului financiar multianual 2014-2020. În zona agriculturii, PSD – ALDE și-a propus să absoarbă 1,4 miliarde euro, potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea.

Aproape zero la infrastructură

La începutul anului, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a recepționat 15 kilometri de autostradă, între Dumbrava și Margina, în vestul țării. Este lotul moștenit de la guvernul anterior. Acestora li s-au adăugat aproape 9 kilometri din autostrada Sebeș – Turda, între Gilău și Nădășelu, doar că aici nu se va putea circula decât peste câțiva ani, când va fi gata un pod peste Someș. Fostul ministru Răzvan Cuc vorbea la începutul mandatului că vor fi gata 90 de kilometri în 2017. Realizarea: 15 kilometri moșteniți și 9 kilometri muzeu. Rezultate zero sunt și la variantele ocolitoare, unde contracte semnate de ani de zile și anunțate că vor începe în acest an se amână pentru anii următori (centurile Satu Mare, Rădăuți, Beiuș-Ștei), iar cele aflate în execuție au bătut pasul pe loc (Târgu Jiu, Mihăilești, București, Tecuci), susțin reprezentanții ONG Pro Infrastructură. În plus, variante ocolitoare anunțate că vor fi deblocate au rămas la fel de blocate (Carei, Suceava, Iași), sau fac chiar pași înapoi, spre reziliere (Târgu Mureș). Singurele realizări ale Ministerului Transporturilor sunt câteva proiecte de miliarde de euro „ridicate pe SEAP“, precum capetele autostrăzilor Sibiu – Pitești și Brașov – Comarnic, tronsoanele mai ușoare, de pe teren plat. S-au lansat însă licitații pe studii de fezabilitate vechi, incomplete și fără studii geotehnice corespunzătoare, prin caiete de sarcini prost pregătite, care sunt doar un alt praf în ochi aruncat cetățeanului care speră să circule pe o infrastructură rutieră demnă de secolul XXI. Procedurile de licitație lansate sunt toate amânate în repetate rânduri și unele dintre ele sunt aproape de anulare, în urma deciziilor judecătorești, precum în cazul drumului expres Craiova – Pitești, mai spun cei de la Pro Infrastructură.

Politica și economia

Anul 2017 a venit la pachet cu o întreagă serie de decizii sau intenții politice care au bulversat societatea. Eliminarea la începutul anului a plafonului pentru plata contribuțiilor pentru cei cu salarii mari, tăierea investițiilor pentru că nu ajung banii, amânarea cu un an a scăderii TVA de la 1 ianuarie 2018, reintroducerea supraaccizei la carburanți, TVA defalcată, interzicerea înființării de companii după două falimente, plafonarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului, idei precum taxa pe cifra de afaceri, impozitul de gospodărie, taxa de solidaritate, atacurile la companiile multinaționale și la Pilonul II de pensii sunt doar câteva dintre măsurile sau intențiile pe care PSD le-a prezentat în spațiul public în toată această perioadă.

Primii loviți cu adevărat au fost românii care au câștiguri de peste 3.000 euro lunar. Guvernul Grindeanu le-a pregătit acestora un act normativ prin care s-a renunțat la plafonarea pentru plata contribuțiilor și, în consecință, câteva mii de români, ce lucrează în sectoare productive, au fost nevoiți să plătească mai mult. În timpul lunilor de iarnă, pe fondul protestelor din Piața Victoria faţă de OUG 13, s-au intensificat atacurile la adresa companiilor multinaționale, făcute vinovate de mai multe: că nu plătesc impozite suficiente aici, că își repatriază la greu profitul, că își trimit salariații să protesteze în Piață etc. Apoi, a venit povestea amendării NN Pensii, administratorul privat de pensii, care, într-un e-mail trimis clienților, a anunțat că există intenții din partea guvernanților să renunțe la Pilonul II de pensii, iar suma de 8 miliarde euro strânsă din 2008 să fie transferată către buget. A fost cea mai mare amendă dată de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Numai că, în lunile din vară, noul ministru de Finanțe, Ionuț Mișa, a scăpat porumbelul pe gură și a spus că se va desființa Pilonul II. Liviu Dragnea și Mihai Tudose s-au declarat însă împotrivă, susținând că nu se pune problema de așa ceva. Schimbarea filosofiei fiscale, cu trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat de la 1 ianuarie 2018, a dus la scăderea contribuției de la 5,1%, cât este în prezent, la 3,75%.

Premierul Tudose a demarat însă cel mai dur atac la adresa companiilor străine care activează pe piața noastră, și anume împotriva băncilor. Acesta s-a plâns constant că jumătate din acestea nu scot profit și că fug astfel de plata impozitului. Mai mult, le-a amenințat că va cere clienților să își retragă economiile.

O altă categorie de companii intrate în vizorul PSD este cea din industria petrolieră, dar de fapt efectele au fost resimțite de toți românii. La finele lunii august, Guvernul a mărit acciza la carburanți. Din momentul anunţării până în luna octombrie, preţurile la pompă, în termeni nominali, au crescut cu până la un leu, depăşind pragul de 5 lei/litru, atât la motorină, cât şi în cazul benzinei.

Legea salarizării

Una din măsurile importante luate de Guvernul PSD-ALDE este legea salarizării în sectorul bugetar, declarată prioritate zero a Ministerului Muncii. Legea, intrată în vigoare de la 1 iulie, stipulează că raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu de bază este de 1 la 12, acordarea unei indemnizaţii de vacanţă la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată, limitarea sporurilor la 30% din salariul de bază, creşterea cuantumului brut al salariilor de bază cu 25% de la 1 ianuarie 2018, acordarea obligatorie, începând cu 1 decembrie 2018, a unor indemnizaţii de hrană la nivel anual a două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată. Actul normativ a suscitat destule discuții în spațiul public, iar cele mai multe critici au venit de la sindicate, organismele care s-au împăcat tot timpul cu PSD. La începutul lunii aprilie, Confederaţia Sindicală Cartel Alfa îi solicita prim-ministrului României Sorin Grindeanu demiterea ministrului Muncii şi Justiţiei Sociale, Lia Olguţa Vasilescu, şi a ministrului Consultării Publice şi Dialogului Social, Gabriel Petrea, pentru modul în care au abordat elaborarea proiectului Legii salarizării unitare. Şi preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), Dumitru Coarnă, a afirmat că nu are încredere că legea va funcţiona pentru că lucrurile „nu au fost aşezate corect“ şi nu s-a negociat absolut nimic cu sindicatele şi federaţiile reprezentative. Și Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP) a cerut demisia ministrului Muncii pentru încălcarea gravă a Constituţiei României prin nerespectarea, în proiectul Legii salarizării, a deciziei Curţii Constituţionale referitoare la eliminarea discriminării salariale între autorităţi şi instituţii publice.