Secțiunea găzduiește opinii diferite, o încercare inedită în presa românească, care își propune să contribuie la o dezbatere autentică și civilizată, încercând să devină o punte de dialog peste prăpastia care desparte astăzi societatea românească. Ne dorim ca platforma Cotidianul.ro să fie un spațiu al dialogului și al gândirii critice, într-o lume tot mai dominată de zgomot și polarizare.
Opiniile exprimate în această rubrică aparțin exclusiv autorilor și reflectă punctele lor de vedere. Acestea nu angajează responsabilitatea sau poziția publicației. Cotidianul nu intervine editorial pe conținutul textelor.
În Republica Moldova, „neutralitatea” a fost prezentată timp de peste trei decenii drept garanția supremă că războaiele altora nu ne vor trece pragul. Doar că neutralitatea, ca orice concept juridic și strategic, funcționează numai dacă este respectată și apărată. Iar în cazul nostru, ea este încălcată chiar în interiorul frontierelor, în timp ce la Chișinău […]
Am încercat să vă descriu o mașinărie turată la maxim și condusă din umbră care face eforturi pentru a ușura președintelui Nicușor Dan preluarea controlului asupra Justiției din România.
Dincolo de magistrați răi și buni, de jurnaliști reziști și antireformiști, de ONG-iști sorosiști și ONG-iști PSD-iști, adevărul este că Parlamentul, unii magistrați și politicienii care l-au servit pe Drangea sunt principalii vinovați.
Problemele din justiție aduse în centrul atenției publice prin documentarul Recorder sunt dureros de concrete, nu doar pentru cei care profesează în domeniu, dar și pentru ceilalți cetățeni. Justiția ia decizii asupra vieții, familiei, proprietății, libertății, oportunităților, carierei și posibilității noastre de a ne apăra în fața unui abuz. Modul în care justiția soluționează un […]
Ce fac, de fapt, uneori copiii? Opun rezistență în fața părții întunecate a lumii. Se poate întâmpla ca adulții să le prezinte lumea, iar copiii să nu vrea să accepte
De câțiva ani buni Justiția stă sub bagheta câtorva personaje – Lia Savonea, Cătălin Predoiu și câțiva membri influenți ai CSM.
Jurnalistul Florin Toader a documentat filiera rusă din jurul președintelui SUA. Este vorba despre legăturile lui Donald Trump cu „oamenii de afaceri” din fostul spațiu sovietic. Întrebarea este dacă aceștia ar putea avea o legătură cu noul vis al liderului de la Casa Albă de a fragmenta Europa. Noua strategie de securitate a americanilor arată că acesta speră ca patru state UE – Italia, Polonia, Ungaria și Austria – să se depărteze de construcția europeană și să se apropie și mai mult de SUA.
Președintele, vanitos din cale afară, vrea supunere totală și declanșarea cătușiadei, așa cum știe de la Băsescu, Kovesi
România, în ciuda „parteneriatului strategic”, nu se află pe lista scurtă a țărilor pe care SUA le privește favorabil, conform variantei extinse a Strategiei, adică: Austria, Ungaria, Italia și Polonia.
Ideal ar fi fost ca Anca Alexandrescu să rămână sub candidatul PSD, Daniel Băluță. Ar fi fost semnalul clar că suveranismul are un plafon electoral,
Amînarea dată de CCR cu reducerea pensiilor și a vîrstei de pensionare nu-i decît o găleată de benzină pe focul abia aprins.
Atacurile lui Donald Trump asupra UE îi obligă pe liderii acesteia să se gândească la un viitor în care SUA nu mai este principalul lor garant de securitate, iar Europa trebuie să-și organizeze propria apărare.
Marea diferență pe care o aduce Maia Sandu și pe care România încă nu o recuperează este voința politică și curajul unui lider care își asumă să se poziționeze, nu să urmărească prundent pacea politică, o atitudine care mai degrabă slăbește un lider, chiar dacă îi conservă vremelnic funcția. Documentarul Recorder despre justiția capturată deschide, […]
Domnul Dan ar trebui să meargă în capitala americană însoțit nu doar de experți guvernamentali, ci și de liderii celor mai ambițioase familii de afaceri și grupuri antreprenoriale din România
Ce rol își va alege Nicușor Dan să aibă în toată această ecuație este vital pentru o Românie cinstită și pentru o justiție corectă.
Cum să îți legi o speranță de un neamț venit în România să conducă un partid fără a fi cetățean român? Să ne înțelegem, nu am resentimente etnice sau lingvistice, rasiale sau politice.
Rezultatele alegerilor pentru Primărie pun sub semnul întrebării întreaga construcție USR. Locul patru în Capitală, acolo unde partidul s-a format și unde părea că se bucură de un monopol asupra votului reformist, e un semn rău.
În politica externă a Kremlinului, „Noua Rusie” nu înseamnă doar sudul și estul Ucrainei, ci este mai degrabă o idee elastică, idee care se adaptează vremurilor.
Această victorie locală, deși obținută în plan intern, are o importanță deosebită în context regional. Ea transmite un mesaj de încredere și continuitate către Chișinău.
Nicușor Dan se află acum într-un moment de răscruce al mandatului prezidențial și al șansei pentru un al doilea mandat pentru care a și încercat, prematur, transformarea USR în vehicul prezidențial.
La cald, după cifrele care se vehiculau spre miezul nopții de duminică, aș zice că la alegerile pentru București au mobilizat destul de multă lume.
În Strategia Națională de Securitate (NSS) a SUA, principalul document doctrinar al președintelui american, relația SUA-Europa este filtrată prin lentile geopolitice, economice și culturale care spun multe despre direcția lumii occidentale
După ce românii au avut prilejul să afle de la Președinte și să vadă aprobată în Parlament, Strategia Națională de Apărare a Țării pe următorii cinci ani, zilele acestea am aflat și cum își vede SUA riscurile la adresa, respectiv modalitățile de proiectare a intereselor de securitate națională pentru aceiași perioadă! Cu ce vine nou […]
Mocăitul ajuns președinte o ține într-o argumentație de eseistică diluată, aflată cam la același nivel cu inundațiile de păreristică de prin Digi 24, G4Media, HotNews și Antena 3.
De la Washington a sosit un document care are potențialul de a rescrie arhitectura de securitate a Occidentului. Noua Strategie Națională de Securitate a administrației Trump.
În 2025, când Patriarhia Română își marchează centenarul (1925–2025), lipsește o piesă importantă din acest tablou:
este parte a
