Atlantic Council este un institut care face parte din constelația Atlantic Treaty Association, o organizație umbrelă care susține acțiunile NATO și care, evident, susține că este independentă de NATO.
Mai nou, Atlantic Council luptă cu dezinformarea și știrile false și a devenit ”arbitru al adevărului” pentru Facebook. In 2018, Facebook a anunțat începerea unui parteneriat cu Atlantic Council, care va oferi ”analize în timp real și actualizări despre amenințările și campaniile de dezinformare din întreaga lume”.
Acum, doi analiști ai Atlantic Council, printre care și directorul pentru Eurasia al institutului au găsit tribună în The Washington Post pentru a spune că cea mai sigură cale pentru încheierea războiului din Rusia este atacarea Crimeii. Dacă este să ne gândim la cele transmise de Rusia începând din 2014 și până în prezent, cei doi analiști de la Atlantic Council par să susțină că varianta cea mai bună de evitare a unui război nuclear este un război nuclear.
”În săptămânile și lunile ce urmează, forțele ucrainene au ocazia reală de a obține victoria pe câmpul de luptă. Drumul către victorie este foarte sinuos și, într-un fel sau altul, trece prin Crimeea”, scriu John E. Herbst, director pentru Eurasia al Atlantic Council și fost ambasador al SUA în Ucraina între 2003 și 2006, și Daniel Fried, fost asistent al secretarului de Stat al SUA pentru Afaceri Europene (funcția care a consacrat-o pe Victoria Nuland ) și consilier pentru Securitate al președintilor Bill Clinton și George W. Bush.
Cei doi foști oficiali americai susțin că atacarea Crimeii nu este o linie roșie pentru Rusia, ci este pârghia prin care Ucraina poate pune cea mai mare presiune asupra Rusiei. ”Este exact punctul în care Ucraina trebuie să obțină victorii militare pentru încheia victorioasă războiul”, scriu ce cei doi, care susțin, la fel ca mulți analiști occidentali, că strategia Ucrainei ar trebui să fie fragmentarea liniilor ruse de apărare din zona ce face legătura terestră între Crimeea și Rusia, in sudul Ucrainei.
Herbst și Fried reiau analize ce ajung toate la concluzia că armata prost condusă și coruptă a Rusiei este demoralizată și la capătul puterilor, atrăgând atenția și asupra aparentelor lupte intestine de la Moscova, dintre Evgheni Prigojin, liderul grupului de mercenari Wagner, și conducerea armatei, Ramzan Kadîrov, ba chiar și președintele Putin. Concluzia este că acesta este momentul prielnic pentru ca așteptata contraofensivă ucraineană să vizeze direct Crimeea.
Fried si Herbst mai vin și cu argumentul istoric – Rusia a fost înfrântă, în special în războaiele sale de agresiune, nu este invincibila și a pierdut chiar și un mare război pentru Crimeea. ”Vestul nu ar trebui să fie influențat de argumentul că Putin nu va ceda și că Ucraina ar trebui să încheie războiul respectând termenii lui Putin. Rusia a pierdut războaie în trecut. Războiul Crimeii, Războiul Ruso-Japonez, Primul Război Mondial, invazia din Afganistan sunt unele dintre cele mai grăitoare exemple. Războiul din Ucraina nu va fi diferit. O înfrângere militară în acest război de agresiune nu va fi ușor de digerat pentru Rusia. Pe de altă parte, nu este un război existențial. Punerea unei presiuni mari asupra Crimeii este cel mai rapid mod de a încheia războiul în condiții acceptabile pentru Ucraina. Kievul nu vrea să negocieze un armistițiu pe care Moscova să-l folosească pentru a se reînarma și a relua războiul într-un moment propice. Doar o asemenea înfrângere răsunătoare va obliga Rusia să accepte Ucraina ca stat cu adevărat suveran”.
Atlantic Council, think tank-ul pentru care lucrează autorii articolului citat de mai sus, a fost creat în 1961, cu rolul de a întări legăturile dintre SUA și Europa. Primește donații de la zeci de guverne, printre care și monarhiile salafiste din Golf, dar și de la marii producători de armament din SUA. În conducerea Atlantic Council s-au aflat Chuck Hagel, fost șef al Pentagonului în administrația Obama, Susan Rice, ambasadoare la ONU. Aici a activat și Richard Holbrooke, reprezentant special al secretarei de Stat Clinton în Afganistan si Pakistan, implicat anterior in războaiele iugoslave, în administrația Bill Clinton.
În anii 1930, generalul American Smedley Butler (care luptat în războiul din Filipine, în America Centrală, în Revoluția mexicană) spunea ca ”războiul este o frauda”. Generalul Butler este frecvent citat de o parte a presei americane, însă actuala generație de lideri pare să fie de acord cu afirmația că ”războiul este sănătatea statului”. A fost făcuta în timpul Primului Război Mondial de Randolph Bourne, un scriitor considerat progresist și radical la vremea lui.
Recent, directorul companiei Lockheed Martin, unul dintre marii contractori ai Pentagonului si unul dintre finanțatorii Atlantic Council, a comentat astfel majorarea bugetului SUA pentru Apărare: ”Este o creștere cu 3% pentru doi ani pentru apărare, în condițiile în care alte sectoare și-au văzut bugetul redus. Cred, din nou, că este cel mai bun rezultat la care industria noastră sau pentru compania noastră putea spera în acest moment”. Iar cifrele îi dau dreptate lui James Ticlet, CEO-ului Lockheed Martin care este plătit de companie cu 24 de milioane de dolari anual): 73% din contractele companiei sale sunt cu Pentagonul, ele au crescut foarte mult odată cu războiul din Ucraina și fluxurile de arme pentru armata ucraineană. Nu mai puțin, Lockheed Martin a cheltuit pentru lobby la Washington de 13 milioane de dolari doar în 2022.
Pe lângă apărarea democrației, Războiul Crimeii, starea deplorabilă a armatei ruse, mai sus avem un argument cel puțin la fel de puternic pentru respingerea negocierilor de pace și continuarea conflictului din Europa.
Se pare ca in Rusia si in randurile prorusilor incepe disperarea. Contraofensiva ucrainiana de-abea a inceput, cu succese destul de slabutze, dar vizibile, si oamenii lui Putin isi maresc doza de mizerie aruncata in ochii publicului.
Cei care au impresia ca mortii rusilor conteaza mai putin decat cei ai ucrainienilor se insala cu putere: de la rudele sutelor de mii de morti inutili din acest razboi va veni sfarsitul lui Putin. Puteti sa incercati zeci de ani sa prezentati economia rusa capabila sa sustina luni si chiar ani de zile un razboi de o asemenea amploare, echivalent doar cu cel din WW2, dar va rad si curcile! Rusia a devenit dependenta de China, pentru efortul de razboi, iar China nu ii va permite lui Vladimir Putin sa distruga resurse de care ea are nevoie intr-un razboi impotriva celor mai mari superputeri planetare, care au posibilitatea de a schimba soarta lumii cand au ele chef!
Daca Putin ar fi vrut cu adevarat sa faca din Rusia o superputere, trebuia sa o faca dupa modelul Uniunii Europene, eliminand in fapt toata oligarhia care il mentinea pe el la putere, si el nu a putut face asa ceva. In ciuda aerelor lui de dictator cu puteri nelimitate, Putin nu e decat o marioneta purtata de valul politicienilor care i-au permis sa ia puterea si sa o mentzina in mod samavolnic si eronat.
Crimeea nu poate face parte dintr-o Rusie distrusa de propriul ei sistem politic, si va reveni la Europa, in cadrul Ucrainei sau ca stat independent. E mersul firesc al lucrurilor. Deci, foarte curand vom auzi despre capitularea Crimeii, in fatza ofensivei ucrainiene. Trupele crimeene locale se vor ridica impotriva celor rusesti si le vor fortza sa se retraga. Caci distrugerea barajului ce livra apa Crimeii o aduce pe aceasta intr-o situatie chiar fara alta iesire decat pacea cu Ucraina.