Au apărut primele 8 din cele 100 volume din „Monumenta Romaniae Historica”!

După ani de zile de aşteptare, Proiectul „Monumenta Romaniae Historica”, realizat de filosoful Constantin Barbu, a prins contur prin grija lui Mihai Anghel, proprietarul „Domeniului Coroanei” din Segarcea! În aceste zile au apărut deja primele opt volume din cele 100 ce urmează să apară în perioada următoare. Proiectul îşi propune publicarea în facsimil a unor documente excepţionale, începînd cu primele secole ale mileniului trecut, care conţin mărturii despre spiritualitatea românească de la începuturile ei.

Primele opt volume care au apărut deja sînt:

1. THEOPHANUS CONTINUATUS – „Chronographia”

2. DIOSCORIDES – „De materia medica” (sec. 6-7) şi „De materia medica” (papirus din anul 140)

3. DIONYSIUS EXIGUUS – „Canones Nicaeni concilii” şi „Canones apostolorum”

4. DIONYSIUS EXIGUUS – „Collectio canonum”

5. AETHICUS ISTER – „Cosmografia”

6. NICETAS DE REMESIANA – „Te Deum Laudamus”

7. APOSTOLUL ANDREI – „Liber pontificalis” (Epitome Feliciana), anul 775

8. GEORGIOS PALAMEDES – „Viaţa lui Mihai Viteazul, Voievodul Valahiei”, anul 1607.

Editorul general al întregului proiect „Monumenta Romaniae Historica” este Constantin Barbu, cel despre care Constantin Noica scria în revista „Transilvania”, nr. 11/1981: „Tînărul profesor din Craiova, Constantin Barbu, excepţional de înzestrat pentru lucrări de erudiţie şi de istorie literară”! Atunci, Constantin Barbu tocmai descifrase textele germane din manuscrisele lui Mihai Eminescu.

Proiectul acesta care a prins viaţă acum ar trebui să fie considerat un adevărat „Proiect de ţară”, căci, în această lume nesigură, cu nenumărate conflicte, identitatea naţională poate să fie argumentul decisiv pentru stabilitate.

CE ESTE „Monumenta Romaniae Historica”?

Acest proiect conţine documente extrem de importante despre istoria şi spiritualitatea poporului român, mai exact facsimilarea a zeci de mii de pagini din cele mai mari arhive ale lumii, pe care rareori le-au văzut puţinii cercetători care au avut acces ocazional la ele!

Fiind redactor de carte al acestui proiect monumental, mi-a trecut prin faţă fiecare filă a primelor opt volume care au văzut acum lumina tiparului şi pot mărturisi despre emoţia uluitoare pe care am simţit-o, de pildă, în faţa paginilor scrise acum aproape 1.500 de ani de către Dionysius Exiguus, teolog din secolul al VI-lea, originar din Sciția Minor (Dobrogea de astăzi), cunoscut pentru ideea numărării anilor începând cu anul nașterii lui Isus Hristos, adică pentru cronologia folosită azi de întreaga lume! Sau în faţa „Cosmografiei” lui Aethicus Histricus, filosof străromân din sec. IV, care a trăit tot în Dobrogea de azi, această carte fiind un adevărat manual după care chiar şi în sec. IX învăţau călugării din mănăstirile din Spania! Pînă acum, în România apăruseră doar 3-4 file facsimilate alb-negru din „Cosmografia” lui Aethicus, pe care Papa Ioan Paul al II-lea i le dăruise mitropolitului Nestor Vornicescu în vederea susţinerii tezei sale de doctorat!

Însă, cel mai potrivit pentru a ne vorbi despre structura acestui Proiect este chiar autorul său, cercetătorul Constantin Barbu, care ne-a declarat:

„Cronologic, acest proiect începe cu anul 350 î.e.n. Avem adunate documente din 74 de mari arhive ale lumii, precum biblioteca de la Vatican, arhivele din Munchen, Berlin, Paris, Madrid, Londra, New York etc. Splendoarea acestor documente consistă în faptul că nu au fost publicate niciodată în România, nici măcar sub formă de transliterare! Avem în acest proiect acoperite toate secolele, de la anul 350 î.e.n. pînă la 1.300, adică epoca grea a istoriei României, de unde, odată cu întemeierea ţărilor române, lucrurile se mai ştiu! Surprizele sînt colosale: să ai papirusuri din vara anului 106, cînd Decebal încă trăia, despre Dacia şi Dacicus, care era adjectivul lui Traian, este ceva, nu? Apoi, avem cele mai vechi manuscrise în care apar cuvinte în limba dacă şi cele în care apar primele cuvinte în limba română („Torna, torna, fratre”). Avem de asemenea, Sfinţii Părinţi: Ioan Cassian (născut în anul 360 în Dobrogea), care a întemeiat Dreptul canonic francez, Dionysie Exiguul, pe ale cărui manuscrise citea şi medita Carol Magnum, marele împărat al Europei de la anul 800. Cel mai vechi document pe care-l avem este un papirus găsit de curînd în nordul Greciei, care datează din anul 350 î.e.n. şi este un comentariu la poemele lui Orfeu, marele poet trac şi fratele Regelui Rhesus, cel care participă la războiul celebru din Iliada!”

Aşadar, chiar din simpla descriere a Proiectului „Monumenta Romaniae Historica” oricine poate să înţeleagă cît de important este acest demers ce cuprinde documente extrem de importante despre istoria poporului român.

„Monumenta Germaniae Historica” – UN MODEL CE TREBUIE URMAT

Proiectul „Monumenta Romaniae Historica” nu este nici pe departe un moft al cercetătorului român Constantin Barbu. Germania, de pildă, a întemeiat un asemenea proiect în anul 1826, sub titlul generic „Monumenta Germaniae Historica”, realizat de Georg Heinrich Pertz, care l-a coordonat pînă în anul 1876, cînd a fost preluat de Georg Waitz. Proiectul continuă şi azi, căci cercetătorii germani sînt preocupaţi continuu de găsirea în marile arhive ale lumii a documentelor care menţionează ceva despre istoria sau spiritualitatea germană.

Iată cum arăta coperta volumului I din „Monumenta Germaniae Historica”, reeditat în anul 1872:

Încă din sec. XIX, cînd Georg Heinrich Pertz întemeiase proiectul „Monumenta Germaniae Historica”, nemţii au înţeles importanţa lui şi au avut o preocupare continuă pentru formarea unor specialişti care să facă transliterarea fiecărui document, să traducă şi să studieze fiecare manuscris. S-au scris sute de volume pornind de la documentele publicate în „MONUMENTA GERMANIAE HISTORICA”, s-au dat doctorate, s-au scris mii de articole, astfel încît se poate spune că istoriografii nemţi au valorificat la maxim acest proiect colosal!

Din păcate, România se află abia acum la început cu acest proiect „Monumenta Romaniae Historica”. Arhivele lumii sînt pline de documente care fac referire la istoria românilor, însă România nu a găsit pînă acum timpul şi banii necesari pentru a le aduna. Nu este o intreprindere uşoară, căci un cercetător ar trebui să aibă, în afară de interesul pentru o astfel de cercetare, şi informaţii despre locul unde asemenea documente există (arhiva, cota etc). În plus, unele documente se pot obţine sub formă xeroxată, în condiţii grafice moderne, doar cu sume foarte mari, pe care autorităţile încă nu sînt dispuse să le pună la dispoziţie cercetătorilor!

Publicare primelor opt volume ale proiectului „Monumenta Romaniae Historica” este doar un mic pas. De aici înainte, e nevoie ca proiectul să continue, fiind dublat de pregătirea unui grup de cercetători care să efectueze transliterarea acestor documente după original, traducerea lor şi apoi, desigur, valorificarea informaţiilor conţinute de acestea. Este o muncă titanică ce s-ar putea întinde pe multe decenii de aici înainte, dar rezultatul final este unul care va însemna enorm pentru destinul generaţiilor următoare şi poate chiar pentru destinul României în lume!

La începutul acestui drum anevoios pentru „Monumenta Romaniae Historica” merită să fie amintiţi cei fără de care proeictul acesta nu s-ar fi putut realiza: cercetătorul Constantin Barbu, autorul proiectului, Mihai Anghel, cel care îl sprijină, „Domeniul Coroanei”, care-l finanţează, editura „Revers” care-l tipăreşte. Peste ani, ne vom aminti cît de mult înseamnă această bornă istorică de azi, cînd au fost publicate primele opt volume din seria programată să conţină cel puţin 100 de volume, multe aflate deja în fază avansată de editare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.