Aurul și bitcoin preiau rolul băncilor centrale

”În țările dezvoltate, cheltuielile guvernamentale au scăpat de sub control. Mai mult, niciun guvern intervenționist nu vrea să reducă cheltuielile sau să echilibreze bugetul, deoarece aceste cheltuieli dau putere politicienilor și mențin controlul guvernului asupra economiei. Guvernele intervenționiste nu sunt preocupate de datorii, deficite sau inflație. Inflația este o politică deliberată, iar guvernele intervenționiste vor să naționalizeze economia, impunând controlul total asupra sectoarelor productive prin emiterea unei monede tot mai devalorizate”, scrie economistul spaniol Daniel Lacalle.

”Cheltuielile guvernamentale înseamnă bani tipăriți. Politicienii sunt bucuroși să promită lucruri gratuite și să cheltuiască încontinuu, pentru că știu că nu ei vor plăti pentru asta și că în acest fel cetățenii și companiile vor fi tot mai dependenți și mai obedienți față de puterea politică. Niciun guvern nu poate reduce datoria altfel decât reducând cheltuielile.

Inflația este dovada lipsei de solvabilitatea a celui care emite monedă. De facto, este un faliment cu încetinitorul. Inflația este o politică menită să justifice și să perpetueze dezechilibrele guvernului, transferând povara financiară pe salarii și pe economiile cetățenilor.

Greșeala echilibrării bugetului print taxe mai mari duce la stagnare economică și la datorii și mai mari. Majorarea taxelor nu este un instrument care să reducă datoriile, ci unul care justifică îndatorarea și mai mare. Niciun guvern intervenționist nu va dori să reducă datoria si cheltuielile, pentru că aceste guverne pot mereu sa taxeze mai mult și să dea vina pe alții pentru problemele lor. Mai mult, băncile centrale nu mai joacă rolul esențial de a reduce excesele fiscale și au devenit în schimb niște pârghii pentru creșterea dezechilibrelor fiscale.

Băncile centrale joacă un rol esențial, datorită interdependenței dintre politicile monetare și cele fiscale. Dacă băncile centrale nu se vor opune creșterii dezechilibrelor fiscale guvernamentale, sistemul se va prăbuși treptat.

Însă independența băncilor centrale se reduce zi de zi, iar politicile lor par să ascundă cheltuielile și datoriile guvernamentale. Între timp, guvernele ignoră faptul că au depășit cele trei limite ale datoriei guvernamentale: economică, fiscală și inflaționistă. Și mai multă datorie guvernamentală înseamnă creștere economica redusă. Și mai multe taxe vor duce la venituri mai mici din taxare. Iar mai multe cheltuieli guvernamentale vor duce la mai multă inflație.

Câtă vreme băncile centrale au încetează să mai fie o piedică în calea exceselor guvernelor, există o singură alternativă: aurul și bitcoin.

Aurul a depășit deja euro ca al doilea cel mai important activ în băncile centrale ale lumii, după dolarul american. În câteva luni, aurul va depăși și dolarul. Băncile centrale și-au pierdut încrederea în datoriile suverane ale țărilor dezvoltate. Prin urmare, obligațiunile țărilor dezvoltate au început să se ridice peste limitele de inflație estimate.

Pe de altă parte, bitcoin le-a demonstrat investitorilor și simplilor cetățeni că o monedă descentralizată poate deveni, treptat, o variantă de rezerva cu volatilitate scăzută, un mijloc generalizat de plată și o unitate de măsură monetară. Pe măsură ce cetățenii din întreaga lume încep să considere că bitcoin este o alternativă viabilă la monedele fiduciare, tot mai mulți vor folosi bitcoin pentru a economisi și a se proteja împotriva inflației.

Investitorii nu au încredere că economiile dezvoltate vor rămâne solvabile. Aurul și bitcoin au ajuns să joace acum rolul la care băncile centrale au renunțat: de a aminti guvernelor că nu pot să cheltuiască și să tipărească monedă încontinuu. Poate că bitcoin este încă în perioada ”adolescenței” și este mai volatil, însă mesajul trimis lumii este clar: perioada în care guvernele puteau să cheltuiască fără control s-încheiat.

Firește, guvernelor nu le place asta. Iar băncile centrale nu mai sunt independente, așa cum este cazul Băncii Centrale Europene, care vrea să elimine riscul reprezentat de monedele independente prin emiterea unei monede digitale impusă prin lege. Este interesant de observat că administrația SUA face exact invers, interzicând monedele digitale ale băncii centrale și îmbrățișând criptmonedele ca viitoare revoluție monetară. Banca Centrală Europeană recunoaște că euro a pierdut enorm la nivelul de utilizare în tranzacțiile globale și se panichează emițând un instrument de supraveghere deghizat în moneda digitală. În schimb, administrația SUA vrea să cimenteze statutul dolarului ca valută de rezervă atrăgând investiții globale în criptomonede.

Bitcoin și aurul joaca acum rolul esențial al băncilor centrale. Acestea din urma sunt foarte laxe și continuă să mascheze dezechilibrele guvernelor. Aurul și bitcoin sunt părțile esențiale ale răspunsului la tentațiile inflaționiste ale guvernelor. Singurul lucru care ne va salva de excesele guvernului sunt banii descentralizați și independenți.”