Ferdinand I – Regele Întregitor de Țară
Sub egida Muzeului Naţional Peleş şi cu îndrumarea directorului său, dr. Narcis Dorin Ion, a apărut la Editura RAO, un album cuprinzător şi de o mare frumuseţe. […]
1 Decembrie – ziua împlinirii noastre!
1 Decembrie este capătul unui drum foarte lung parcurs de poporul român.
Istoria s-a scris și se rescrie
Participarea poporului român la fazele semnificative ale istoriei şi civilizaţiei europene reprezintă o trăsătură definitorie a dezvoltării noastre.
Istoria s-a scris și se rescrie
Participarea poporului român la fazele semnificative ale istoriei şi civilizaţiei europene reprezintă o trăsătură definitorie a dezvoltării noastre.
Notă de lectură
La peste un sfert de veac de la evenimentele din 1989, avem o ţară care se surpă pe încetul, o ţară dezbinată, un popor în cea mai mare parte sărăcit, disperat, amorţit şi lipsit de orice speranţă, căruia i s-a […]
Pe cine supără Istoria românilor!?!
Elevii sunt invitaţi să-şi anunţe părinţii că, printr-o hotărâre plină de „patriotism“ şi curaj, disciplina Istorie s-ar putea ca pe viitor să…
Rostul oştirii noastre
Între Unirea Principatelor 1859 şi 1876 a avut loc o restaurare treptată a drepturilor statului român, prin importantele reforme interne de structură, creşterea şi dotarea forţelor sale armate, încheierea unei…
România sub Vodă Cuza şi în prezent
Poziţia reală a României se datorează, alături de condiţiile generale de neevitat, şi atitudinii de supunere pe care reprezentanţii vieţii noastre politice o manifestă de 25 de ani.
Mai contează cetăţeanul în politică?
La 9 decembrie 2013 s-a împlinit un an de la alegerile care au dat Uniunii Social Liberale o majoritate absolută covârşitoare.
Regionalizarea (descentralizarea). Cum şi de ce?
Regionalizarea înseamnă împărţirea României în regiuni de dezvoltare. Face parte din priorităţile guvernului USL. De ce?
Sunt toţi la fel?
Vineri 25 octombrie, în plimbare pe Şoseaua Kiseleff, am dat de manifestaţia organizată de Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa“.
Încotro ne îndreptăm, Doamne?
O ţară poate fi împinsă spre destrămare pe mai multe căi: economic, prin acapararea instituţiilor statului de grupuri de interese, prin dezorganizarea învăţământului, distrugerea sistemului public de sănătate şi pierderea celui propriu de asigurări, cât şi prin „conlucrarea“ tuturor acestor factori.
Proiectul de ţară!
Primul proiect al naţiunii române elaborat de revoluţionarii din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania a devenit realitate sub cârmuirea lui Alexandru Ioan Cuza: Moldova şi Muntenia s-au unit devenind Principatele Unite-România.
9 mai 1877-1945-2013
Joi 9 mai 2013, Radio România Actualităţi a reamintit de dimineaţă (către ora 830) evenimentele principale pe care le aniversăm în această zi: independenţa naţională (1877), victoria în Europa (1945) şi ziua Europei. A urmat un lung comentariu de circa […]
Din nou despre regionalizare
Regionalizarea, adică împărţirea teritoriului unei ţări în regiuni de dezvoltare, a fost edictată şi aprobată de Parlamentul şi Consiliul Europei prin „Regulamentul nr. 1059“ din 26 mai 2003. Motivaţia?
Regionalizare: progres sau regres?
La 26 mai 2003, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au adoptat Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 „privind instituirea unui nomenclator comun al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS)“.
Cooperare şi verificare?!
Comisia Europeană a trimis Parlamentului European şi Consiliului Raportul privind „progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi de Verificare“ (MCV).
In honorem
Cu 71 de ani în urmă, în zorii zilei de 22 iunie 1941, armata română intra în acţiune pe toată linia de demarcaţie fixată de Soviete, în nordul Bucovinei, de-a lungul Prutului, ca şi în Delta Dunării.
De la supermarket către ţară!
De la prezentarea propunerilor pentru noul executiv de către dl. Victor Ponta şi până la validarea de către camerele reunite şi depunerea jurământului la Cotroceni (1-6 mai 2012), s-au spus multe. Fie îngăduit a reaminti unele din ele.
Frenezia spolierii
Regimul şi guvernul Băsescu–PDL sunt cuprinse de febra vânzărilor. Vând tot ce a mai rămas din avuţia statului român. Operaţiunile se fac în secret, cetăţenii află de ele după ce au fost încheiate şi parafate, cu clauze secrete.
Fereastra serviciilor secrete
A scrie despre activitatea serviciilor de informaţii era de negândit înainte de decembrie 1989. Ele se situau într-o arie interzisă cercetării academice şi cu atât mai puţin opiniei publice. Prevala sentimentul de teamă. Ceea ce lumea reţinuse era represiunea generalizată […]
Personalitatea şi rolul lui Gheorghe Gheorghiu Dej
Personalitate puternică şi contradictorie, Gheorghe Gheorghiu Dej s-a afirmat în prim-planul vieţii politice, din 1948 şi până la moartea sa în martie 1965. A urmărit cu tenacitate două ţeluri esenţiale: întărirea Partidului Muncitoresc (Comunist) Român, a regimului democrat-popular; păstrarea şi consolidarea poziţiei personale în fruntea partidului.
Personalitatea şi rolul lui Gheorghe Gheorghiu Dej
Personalitate puternică şi contradictorie, Gheorghe Gheorghiu Dej s-a afirmat în prim-planul vieţii politice, din 1948 şi până la moartea sa în martie 1965. A urmărit cu tenacitate două ţeluri esenţiale: întărirea Partidului Muncitoresc (Comunist) Român, a regimului democrat-popular; păstrarea şi consolidarea poziţiei personale în fruntea partidului.
Cum arată România la 22 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989?
Să examinăm realitatea în sectoarele ei principale. Baza industrială existentă în 1989 a dispărut. Numeric, cel puţin 80% din capacităţile de producţie au fost date la fier vechi. Câteva mari unităţi – construcţia auto sau siderurgia (Galaţi) – mai funcţionează ca proprietăţi ale unor firme străine.
Cum arată România la 22 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989?
Baza industrială existentă în 1989 a dispărut. Numeric, cel puţin 80% din capacităţile de producţie au fost date la fier vechi. Câteva mari unităţi – construcţia auto sau siderurgia (Galaţi) – mai funcţionează ca proprietăţi ale unor firme străine. Exemplu. În Bucureşti existau în decembrie 1989 cel puţin 47 de mari întreprinderi. Au dispărut complet 34 (treizeci şi patru), între acestea: Uzinele 23 August; Republica; Întreprinderea de Maşini Unelte şi Agregate (IMUAB); Industria Optică Română (IOR); Întreprinderea Electroaparataj; Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti (IMGB); Întreprinderea Electronica; Întreprinderea de Cinescoape; de Calculatoare; Automatica; Turbomecanica etc.