Câteva zile ne mai despart de surprizele celei de-a 17-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania. Între 25 mai și 3 iunie, cel mai mare eveniment din România dedicat artei și industriei cinematografice va aduce la Cluj-Napoca sute de proiecții, titluri clasice și filme în premieră absolută, o selecție solidă de evenimente ce îmbină filmul cu muzica, expoziții, workshop-uri inovatoare, dezbateri și petreceri grandioase. Programul din acest an include nu mai puțin de 227 producții –178 de lungmetraje și 49 de scurtmetraje din toate colțurile lumii. Sute de invitați români și străini, reprezentanți de seamă din lumea filmului, și-au confirmat deja prezența la TIFF.17. Alături de echipa organizatorică, peste 400 de voluntari se vor ocupa de buna desfășurare a evenimentelor.
Invitaţi
Una dintre cele mai îndrăgite figuri ale cinematografiei franceze, actrița și regizoarea Fanny Ardant se numără printre invitații speciali din acest an. În cadrul unei retrospective dedicate artistei, publicul o va putea admira în două dintre cele mai apreciate filme din cariera sa și va avea ocazia să urmărească două producții pe care aceasta le semnează. Cenușă și sânge, filmul regizat de Ardant, va fi proiectat în memoria Olgăi Tudorache, marea actriță dispărută anul trecut dintre noi.
István Szabó și Márta Mészáros, autori de marcă ai cinematografiei maghiare, vor fi celebrați în secțiunea 3X3 și distinși cu Premiul pentru întreaga carieră. Alături de Márta Mészáros, regizoare care a deschis drumul afirmării femeii în cinematografia maghiară, alți importanți regizori din Ungaria vor ajunge la Cluj pentru a-și prezenta în Ziua Maghiară cele mai recente filme.
Samuel Maoz, regizorul distins cu Leul de aur la Veneția pentru Lebanon, vine la TIFF cu multi-premiatul și controversatul Foxtrot, însoțit de starul israelian Lior Ashkenazi și tânărul Yonaton Shiray, care interpretează personajele principale din film, și alți membri ai echipei de producție. Cineastul va participa la proiecția filmului din deschiderea festivalului, programată în 25 mai, în Piața Unirii Open Air. Regizorul Hafsteinn Gunnar Sigurðsson revine pentru a treia oară la Cluj-Napoca. Cel mai nou film al său, Under the Tree, s-a bucurat de o premieră internațională la Veneția și va fi proiectat în prezența cineastului islandez, în cadrul secțiunii tematice A fi sau a nu fi politic corect.
Celebrul Paco Plaza, regizorul peliculei Veronica, proiectat anul acesta în secțiunea Umbre, vine însoțit de Sandra Escacena, protagonista horror-ului inspirat din evenimente reale și de producătorul fimului, Enrique Lopez Lavigne, cunoscut pentru titluri ca Holy Camp!, 28 Weeks Later, Sex And Lucia.
Jean-Marc Barr, actorul nominalizat în 1989 la Premiile César pentru interpretarea personajului principal din Marele albastru (Le grand bleu / The Big Blue, r. Luc Besson), va fi prezent la proiecția care aniversează cei 30 de ani de la momentul lansării filmului care va încheia ediția cu numărul 17.
Dagur Kari, marele câștigător la TIFF 2003 cu Noi albinosul (Noi Albinoi), Stephane Foenkinos, director francez de casting, dar și regizor și scenarist al filmului Gelozia, inclus în programul TIFF 2018 și Rebecca Lenkiewicz, dramaturg britanic și co-scenaristă la Ida și Nesupunere (Disobedience, r. Sebastian Lelio) sunt trei dintre cei cinci membri ai juriului care va stabili titlul câștigător al Trofeului Transilvania.
Trei generații diferite ale cinematografiei românești își dau întâlnire la TIFF.17, fiecare fiind reprezentată de actori, regizori sau producători ce au marcat istoria filmului autohton. Membru al juriului competiției internaționale, Vlad Ivanov este unul dintre cei mai prolifici actori români ai momentului, cunoscut din 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (r. Cristian Mungiu), Câini (r. Bogdan Mirică) și Un pas în urma serafimilor (r. Daniel Sandu).
Premiul de excelență îi va fi oferit actorului și producătorului Dan Nuțu.
Actriţa Anna Széles va fi distinsă cu Premiul pentru întreaga carieră.
Actorul Horațiu Mălăele și regizorul Stere Gulea vor prezenta în premieră secvențe din Moromeții 2, cel mai așteptat film românesc al acestui an.
Prezenți în competiția internațională cu filmele Nu mă atinge-mă, respectiv Charleston, Adina Pintilie și Andrei Crețulescu vor fi la Cluj, având alături de ei parte din echipele care au participat la realizarea celor două filme. Mulți alți actori, regizori, producători și-au confirmat deja prezența, printre ei Ana Ularu, Radu Iacoban, Emanuel Pârvu, Dorian Boguță, Rodica Lazăr, Șerban Pavlu, Emilian Oprea, Irina Gardescu, Dorotheea Petre, Daniel Sandu.
Secţiuni
Zece filme controversate vor concura pentru Premiul FIPRESCI al TIFF în cadrul secțiunii tematice A fi sau a nu fi politic corect? Retrospectiva Close-up Ingmar Bergman va marca cei 100 de ani de la nașterea legendarului regizor și scenarist suedez, în cadrul evenimentului #Bergman100, sărbătorit la nivel mondial prin proiecții și expoziții spectaculoase. O serie de proiecții speciale vor avea loc în cadrul secțiunii România 100 și vor celebra Centenarul Marii Uniri la TIFF 2018.
Film Food, secțiunea dedicată iubitorilor de film și pasionaților de gastronomie, va oferi publicului patru experiențe culinare inedite, iar amatorii de senzații tari vor avea surpriza să urmărească o selecție-șoc de proiecții-performance și filme excentrice, pregătită de Shockproof Film Festival din Cehia.
Pelicule proiectate în premieră în România și titluri premiate în festivalurile internaționale vor face parte din programul secțiunilor Competiție, Supernova, Umbre, Fără limită, Ce se întâmplă, documentarule?, Zilele Filmului Românesc, Suspecți de serviciu, Ziua Maghiară, EducaTIFF și Ziua HBO, un partener de tradiție al TIFF-ului.
Cap de afiș în Supernova este noul film al cineastului ucrainean Serghei Loznitsa, Donbass, care va putea fi văzut la TIFF la doar o săptămână după premiera mondială de la Cannes, unde Serghei Loznitsa a fost distins cu Premiul pentru Regie în secţiunea Un certain Regard. Coprodus cu Digital Cube (România), Donbass îl are în distribuție pe actorul Valeriu Andriuță, iar imaginea e semnată de operatorul Oleg Mutu (Moartea domnului Lăzărescu, După dealuri).
Cele mai bune producții bulgărești din ultimii doi ani și câteva dintre titlurile de top ale cinematografiei sovietice optzeciste vor fi proiectate în Focus Bulgaria și Amintiri din URSS (Back in the USSR). Clasicul Gară pentru doi va putea fi (re)văzut în Piața Unirii. Alături de István Szabó și Márta Mészáros, invitați speciali ai acestei ediții, regretatul cineast israelian Assi Dayan va fi omagiat în secțiunea 3×3.
Proiecţii speciale
Foxtrot va deschide cea de-a 17-a ediție TIFF pe 25 mai, de la ora 20:45. Filmul va fi proiectat pe cel mai mare ecran din România, în Piața Unirii din Cluj-Napoca, în prezența regizorului Samuel Maoz și a echipei de producție. Iubitorii de operă sunt invitați să savureze documentarul Maria by Callas, regizat de Tom Volf, care include imagini rare din arhiva personală a cântăreței și povești intime, relatate chiar de cea mai mare soprană a secolului XX. Amatorilor de modă li s-a pregătit tot un documentar excepțional, Westwood: Punk, Icon, Activist (r. Lorna Tucker), despre viața, cariera și influența excentricului designer Vivienne Westwood.
O experiență cinematică inedită, Ați văzut filmul meu?/ Have You Seen My Movie? este o producție realizată exclusiv dintr-un colaj eclectic de imagini și secvențe din filme antologice în care eroii merg la cinema. Regizorul londonez Paul Anton Smith va fi prezent la proiecția filmului său de debut.
Stephane Foenkinos, directorul de casting invitat anul acesta în juriului competiției TIFF, semnează alături de fratele său, scriitorul David Foenkinos, regia comediei Gelozia (Jalouse/ Jealous), cu celebra actriță Karin Viard în rol principal. Filmul a fost nominalizat în 2018 pentru un Glob de Cristal la Karloviy Vary și s-a numărat printre favoriții celei de-a 43-a edițiia Premiilor César.
De o proiecție specială de 1 iunie se va bucura și Povești în mișcare/ Moving Stories, cel mai recent film al regizorului Rob Fruchtman. Documentarul filmat în India, România, Coreea și Irak urmărește călătoria faimoșilor dansatori de la Battery Dance și munca lor în cadrul atelierelor dedicate tinerilor defavorizați.
Pădurea spânzuraților (1965), care rămâne nu doar unul dintre cele mai bune filme românești din toate timpurile, ci și vârful de carieră al Annei Szeles, este filmul care i-a adus marelui Liviu Ciulei Premiul pentru regie la Cannes. Proiecția va încununa Premiul pentru întreaga carieră, acordat actriței laaceastă ediție.
Un alt titlu românesc legendar, Dincolo de nisipuri (1974) va putea fi urmărit de către publicul TIFF în versiune necenzurată, în onoarea cineastului Dan Nuțu, distins cu Premiul de excelență, și a regretatului Radu Gabrea, care a semnat regia filmului.
România 100: filme românești clasice
Cea de-a 17-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania celebrează Centenarul Marii Uniri printr-o selecție de opere reprezentative pentru trecutul extrem de diversificat al filmului românesc. Filme populare sau rarități din perioada comunistă, producții de gen, drame istorice sau de actualitate, cele șapte titluri din secțiunea Romania 100 au toate datele să activeze nu doar nostalgia generației care a crescut cu ele, ci și curiozitatea unui public tânăr, familiarizat poate doar cu celebritatea marilor actori români din distribuție. Programul e prezentat în parteneriat cu site-ul Cinepub și Arhiva Națională de Film, iar intrarea va fi liberă.
Răscoala (1965), filmul care i-a adus regizorului Mircea Mureșan Premiul pentru debut la cea de-a 20-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes, a fost prima propunere a României la Oscarul pentru Cel mai bun film străin. Un titlu de referință pentru cel mai popular gen al filmului românesc, drama istorică, filmul ilustrează realitățile lumii rurale româneşti din primul deceniu al secolului al XX-lea și reconstituie, cu mii de figuranți, un moment istoric esențial anterior Marii Uniri, Răscoala țăranilor din 1907. Ecranizarea romanului omonim scris de Liviu Rebreanu a fost văzută de 5 milioane de spectatori, iar din distribuție au făcut parte legendarii Ilarion Ciobanu, Ion Besoiu, Amza Pellea, Colea Răutu, Ernest Maftei, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Constantin Codrescu, dar și celebrul bariton Nicolae Secăreanu, aflat în acel moment la primul rol din cariera sa cinematografică.
La polul opus, Gaudeamus Igitur (1965) este şi acum un film de actualitate, regizat de Gheorghe Vitanidis și turnat în Cluj-Napoca. Povestea unor tineri absolvenți de liceu care aspiră la un parcurs universitar în orașul considerat unul dintre cele mai puternice centre academice din România este nu doar prilejul de a descoperi cum arăta Clujul în anii ′60, ci și șansa de-a o vedea pe Anna Széles, distinsă în acest an cu Premiul pentru întreaga carieră la TIFF, într-un rol mai puțin cunoscut. Alături de ea, Dem Rădulescu, Sebastian Papaiani și Ștefan Iordache completează galeria de mari actori din distribuție.
O surpriză pentru amatorii de trufandale cinematografice este debutul în lungmetraj al lui Mircea Veroiu, cunoscut pentru ecranizările sale după opere clasice, cu un neașteptat thriller polițist. În Șapte zile (1973), Mircea Albulescu, Irina Petrescu și Victor Rebengiuc interpretează trei personaje prinse într-un triunghi amoros și o intrigă de spionaj industrial, iar regretatul Adrian Enescu, premiat la TIFF în 2013 pentru întreaga carieră, compune aici prima lui coloană sonoră pentru un film.
O producție de gen este și extrem de popularul Explozia (1973), regizat de regretatul autor al seriei B.D., Mircea Drăgan, decedat anul trecut. Veritabil action movie, cu un suspans pe muchie de cuțit, acest film spectaculos în care nu s-au folosit trucaje a fost inspirat de o poveste reală: în 1971, incendiul izbucnit pe nava „Poseidon” risca să provoace o explozie ce ar fi dus la distrugerea orașului Galați și a Combinatului Siderurgic. Distribuția este de top, în frunte cu Gheorghe Dinică, în rolul antologic al lui Gicu Salamandră, secondat, printre alții, de Radu Beligan, Toma Caragiu, Jean Constantin, Dem Rădulescu, Draga Olteanu Matei și Florin Piersic.
Comedia romantică este reprezentată în acest program de recuperări cinematografice de unul dintre cele mai populare filme ale anilor ′80, Fata Morgana (1981) de Elefterie Voiculescu. Nelipsit de netezirile moralizatoare specifice filmelor din epocă, debutul lui Voiculescu își păstrează intacte cel puțin trei puncte de atracție. Un personaj masculin atipic – petrecăreț, afemeiat și cu o aură irezistibilă de bad boy. Magnetismul zdrobitor al protagoniștilor (Dinu Manolache și Diana Lupescu), cărora le datorăm și una din rarele scene de sex văzute într-un film din comunism, pe cât de eliptică pe atât de îndrăzneață. Și, nu în ultimul rând, șlagărul pop de pe soundtrack, La fereastră, care se downloadează nostalgic și astăzi.
Două rarități completează programul România 100, filme de actualitate cu și despre tineri, regizate de doi cineaști din generații diferite: Ultima noapte a copilăriei (1966) al regizorului clujean Savel Stiopul și Muntele ascuns (1974), debutul lui Andrei Cătălin Băleanu. Ambele filme sondează frontal abisul psihologic al adolescenței, având ca figură centrală un băiat forțat să se maturizeze după divorțul părinților săi, și au adus, la vremea respectivă, un suflu proaspăt în cinematografia română, grație unui simț vizual aparte, stilului de filmare ciné-vérité și actorilor tineri și neprofesioniști din distribuție. Muntele ascuns este debutul în cinema al popularului actor Horațiu Mălăele, care va fi prezent la festival.
Romania 100 la TIFF va însemna și lansarea unei expoziții dedicate centenarului. O selecție de reproduceri ale unor fotografii din prima jumătate a secolului XX, din colecția Sorin Nica, Photo Historia promite o incursiune în viața țăranilor români din acea perioadă și redescoperirea unor locuri emblematice, în forma în care arătau acum aproape 100 de ani. Expoziția debutează în prima zi de festival și va putea fi vizitată la Muzeul de Artă din Cluj pe toată durata TIFF.17
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.