Silviu Gurlui, fizician, profesor universitar la Iaşi, atrage atenţia asupra situației critice din Paltinu (Prahova).
Lipsiți de apă mai bine de o săptămână, peste 100.000 s-au confruntat cu o situație fără precedent.
Deficienţele la barajul de la Paltinu dezvăluite necesitatea unor măsuri urgente în cazul barajelor din beton, mai ales al celor mai vechi de 50 de ani.
Profesorul de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi vorbește depre nevoia unor reguli și obligații clare.
- golirea barajelor, să fie una controlată
- viteza, dar și opririle, să respecte cote prestabilite
- cercetările și inspecțiile, să fie reale
- să se facă scanări de microfisuri
- monitoritarea să fie instrumentală
- să avem program de mentenață și siguranță
- evaluarea structurală să fie inclusă
- să se efectueze scenarii de risc
- să fie verificată elasticitatea betonului
- să fie testate armăturile
”Suntem deja pe o pantă periculoasă”
Investiţiile în România lipsesc de zeci de ani, spune prof. Gurlui.
”În aceste zile culegem roadele. Instalaţii vechi, vane etc care nu mai răspund condiţiilor tehnice de proiectare, sunt îmbătrânite şi vulnerabile.
Albiile râurilor sunt afectate de excavări suspecte, de industrii ale construcţiilor care par să facă modificări abuzive. Defrişări, soluri neîntreţinute, intervenţii fără fundament ştiinţific — toate acestea duc la aluviuni majore, cu o compoziţie chimică potenţial modificată, care schimbă consistenţa sedimentaţiei, flora acvatică şi întreg echilibrul ecosistemelor”, afirmă fizicianul.
Golirea barajelor Vidraru şi Paltinu trebuia „controlat,
„La barajele din beton în arc, vechi de peste 50–60 de ani, orice golire afecta echilibrul forţelor interne, regimul de umiditate, temperatură (lipsa apei aduce diferenţe termice, gradienţi termici) deformaţiile structurale şi modul în care materialele îmbătrânite reacţionează. Din acest motiv, se face monitorizare riguroasă. Lipsa apei poate produce modificări vizibile şi invizibile: dispar presiunile hidrostatice care menţineau barajul în regim stabil; apar tensiuni inverse, care pot determina o arcuire elastică spre amonte; schimbările de umiditate şi temperatură afectează betonul şi rosturile; se activează microfisuri care, în timp, pot deveni fisuri reale”, explică fizicianul.
Intervenţie de decolmatare, cu prudenţă
”…barajele nu mai sunt cele proiectate în anii ’60–’70: elasticitatea betonului şi a oţelului din armături s-a modificat, structura are alte proprietăţi decât în proiect, vechimea de peste jumătate de secol schimbă modul în care reacţionează la golire, la variaţii de temperatură, la cicluri succesive de umplere–golire”, mai spune Gurlui.
Barajul Paltinu este un baraj de beton în arc, de 108 metri înălţime.
Construit pe valea râului Doftana, din judeţul Prahova, a fost dat în funcţiune în 1971.
Peste 107 000 de oameni din 13 localităţi ale judeţului Prahova şi un oraş din municipiul Dâmboviţa nu primesc de o săptămână apă potabilă.
Acţiunea de golire a barajului Paltinu pentru decolmatare și ploile torenţiale au dus la ridicarea turbidităţii.
Apa nu a mai putut fi tratată
Fără un anunţ prealabil în 14 localităţi, furnizarea apei a fost oprită.
Ministrul Mediului a trimis Corpul de control la compania Exploatare Sistem Zonal Prahova şi la Administraţia Bazinală de Apă Buzău Ialomiţa.
Diana Buzoianu a acuzat aceste instituţii afirmând că au cunoscut riscurile, dar că nu au anunţat că nu pot gestiona situaţia.
PSD a afirmat public că responsabilitatea este a ministrului Mediului.
Buzoianu a anunţat că nu demisionează. Ea a spus aceste probleme sunt neglijate de 35 de ani.
Ministrul a responsabilizat totodată instituţiile locale arătând că ele există pentru a-şi duce la îndeplinire responsabilităţile.
cine domnule profesor, ca astia au alungat tinerii capabili si au numit coafezele pe posturi de director general.
Nu m-as mira sa vedem un frizer la atomo-nucleeara Cernavoda.