Băsescu: Fac apel la preşedintele Ucrainei să nu trimită armata pe străzi

Prezent  sâmbătă seară la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen, preşedintele Traian Băsescu a spus că  ar fi un dezastru în domeniul securităţii  ca în Ucraina să intervină armata pentru a calma situaţia.

Preşedintele a cerut omologului său ucrainean să nu cheme armata împotriva manifestanţilor.

„Dezastrul în domeniul securităţii ar fi ca în Ucraina să intervină Armata pentru a calma situaţia. Fac un apel la preşedintele Ucrainei să nu trimită armata pe străzi”, a spus Băsescu.

În ceea ce privește aderare ţările din Parteneriatul Estic la UE, Băsescu a arătat că e nevoie de o „abordare mai consistentă”.

„E nevoie de o abordare mai consistentă. Nu poţi doar să le inviţi la Asociere, dar să le spui că nu e o garanţie că vor intra în UE. Cred că UE trebuie să fie mai puternică în crearea perspectivei de intrare în UE”, a spus şeful statului, citat de caleaeuropeana.ro.

Referitor la problema conflictelor îngheţate, spune președintele, trebuie găsită o soluție de rezolvare definitivă.

„Un alt lucru este că din toate cele şase state ale Parteneriatului Estic, patru au conflicte îngheţate. Trebuie să găsim o soluţie ca toate aceste state să rezolve pentru totdeauna aceste conflicte îngheţate. Aceste state nu au perspectiva apartenenţei la UE daca nu îşi rezolvă conflictele”, a precizat Băsescu.

Situația tensionată din Ucraina se află pe agenda conferinței pentru securitate de la Munchen care a început vineri seară.

Printre participanți, comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate, Štefan Füle, ministrul ucrainean de externe, Leonid Kojara, liderii de opoziţie Vitali Kliciko şi Arseni Iaţeniuk, secretarul de stat al SUA, John Kerry, senatorul republican John McCain, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, preşedintele Germaniei, Joachim Gauck.

Decizia președintelui Viktor Ianukovici de a nu semna, în urmă cu două luni, un acord de asociere cu UE, optând pentru o apropierea de Rusia, a dus la adâncirea crizei în Ucraina.

Situaţia din Ucraina continua să fie însă extrem de tensionată chiar și după adoptarea unei amnistii și abrogarea legilor care permiteau dispersarea brutală a manifestaţiilor.

Oamenii au continuat protestele, cerând în continuare demisia presedintelui si alegeri anticipate.

Opoziţia din Ucraina a averizat chiar ţările europene spunând că regimul este foarte probabil să pregătească o intervenţie a armatei împotriva manifestanţilor.

De asemenea, tensiunea şi confuzia s-au adâncit în Ucraina după dezvăluirile activistul ucrainean Dmitro Bulatov cu privire la torturile aplicate de către forțele de ordine timp de peste o săptămână, după răpirea sa pe 22 ianuarie.

Coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene Catherine Ashton s-a declarat, de altfel, îngrozită de urmele torturii de pe corpul lui Bulatov spunând că e extrem de impreisonată de protestatarii care „plătesc cu viaţa pentru a-şi exercita drepturile civice”.

Liderul opoziției Arseni Iațeniuk a atras atenția asupra abuzurilor regimului condus de Ianukovici afirmând că în acest moment în Ucraina se poate vorbi despre existența unor “detaşamente ale morţii”.

„Vom insista la Munchen sa fie lansata o investigatie internationalî asupra crimelor, actelor de tortura, abuzurilor, rapirilor de oameni şi a celor in care jurnalistii au fost ţintiţi. Recentele evenimente, rapirea si torturarea lui Dmitro Bulatov sunt dovezi clare ca in Ucraina exista acum ‘detaşamente ale morţii’, ca in America Latina”.

De asemenea, ambasadorul SUA la Kiev, Geoffrey R. Pyatt, a cerut aducerea vinovaților în fața justiției și investigarea cazului de către o comisie independentă.