Blocaj în coaliție privind salariul minim. Evoluția în ultimii ani

Salariul minim brut a crescut de la puțin peste 900 de lei la 4.050 de lei, în ultimii zece ani. De peste patru ori.

Pentru 2026, sindicatele propun o creștere cuprinsă între 300-600 de lei. Totuși, calculele oficiale, bazate pe formula de calcul din HG 35/2025 privind stabilirea salariului minim de bază, arată că majorarea ar putea fi de 275 de lei, până la 4.325 de lei. Suma reprezintă 47,11% din salariul mediu brut prognozat pentru 2026 – 9.180 de lei. 

Formula după care se calculează salariul minim este impusă de o directivă europeană transpusă în legislația națională, care prevede că salariul minim brut trebuie să fie de minimum 50% din salariul mediu brut. Doar că România a reușit să obțină o perioadă de tranziție în care partenerii sociali reprezentativi să negocieze într-o marjă cuprinsă între 47-52%. 

Despre această formulă, Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS), a declarat pentru Cotidianul că este una „clară, transparentă, predictibilă, nealterată politic”. 

Doar că patronatele s-au arătat reticente față de creșterea salariului minim brut pe țară, iar liderii coaliției nu au ajuns la un consens, ba chiar s-au contrazis în spațiul public pe acest subiect. 

Social-democrații susțin creșterea salariului minim brut și, din dorința de a-și mulțumi electoratul, chiar garantează că acest lucru se va întâmpla. De cealaltă parte sunt PNL și USR, care susțin înghețarea salariului minim brut, în timp ce UDMR, prin vocea liderului Kelemen Hunor, anunță că deja s-a luat deja decizia înghețării, inclusiv cu acordul PSD. Cum părerile sunt împărțite, blocajul din coaliție privind salariul minim pare departe de un deznodământ.

Ilie Bolojan vs. PSD

Surse politice au declarat pentru Cotidianul că PSD își dorește creșterea salariului minim brut la 4.325 de lei. Aceleași surse adaugă faptul că social-democrații sunt dispuși ca majorarea să se facă inclusiv din a doua jumătate a anului 2026. 

Între timp, atacurile nu au lipsit. 

„Salariul minim va crește în anul următor! Nu va fi înghețat! Vă asigur de acest lucru! PSD nu va accepta încălcarea legislației naționale și europene care reglementează salariul minim european”, anunța Marius Budăi, fost ministru PSD al Muncii, pe 14 octombrie.

„Eu zic că va crește, iar ei, cei care spun că nu crește, pot pleca acasă sau, mă rog, la patronii lor. Pentru că ei nu susțin oamenii, ei execută ordine”, susținea și Adrian Câciu, fost ministru PSD al Finanțelor, pe 16 octombrie.

Reacția acestuia din urmă a venit după ce Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului Bolojan, a declarat, în aceeași zi, „că subiectul este în analiza premierului. În momentul în care l-am întrebat, mi-a răspuns «în principiu, salariul minim nu va crește»”. 

O zi mai târziu, premierul Ilie Bolojan explica public la Radio România Actualități de ce nu susține creșterea salariului minim brut în 2026. Premierul susține că decizia a fost luată deja în coaliție, inclusiv cu acordul PSD.

„Dacă vă aduceţi aminte, unul din lucrurile care au fost decise pentru anul viitor este plafonarea de salarii şi de pensii în sectorul public. În condiţiile în care creşte salariul minim, el impactează, pentru că în anumite zone nivelul de salarii se raportează la salariul minim în sectorul public. Există un impact şi deci ar fi o contradicţie între ceea ce am hotărât până acum şi această creştere de salariu minim, pe de o parte”, declara atunci premierul.

Kelemen Hunor a dezvăluit că toate partidele din coaliție au agreat înghețarea salariului minim

Pe 19 octombrie, liderul UDMR, Kelemen Hunor, afirma la Antena 3 CNN că „săptămâna trecută am discutat despre această chestiune și cu toții am fost de acord că nu vom crește salariul minim începând de anul viitor”. Ba mai mult, acesta a precizat că inclusiv PSD a fost de acord cu înghețarea salariului.

În ciuda acestei dezvăluiri, Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, declara, pe 20 octombrie, în Parlament, că a discutat cu Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, care i-a transmis că România intră într-o zonă de infringement dacă îngheață salariul minim brut.

„Mi-a spus că da, se intră într-o asemenea zonă, dar că o să încerce să aibă o discuție cu premierul (…) să îi explice, să găsim soluții astfel încât să nu punem presiune și mai mare pe buget, dar nici să nu intrăm în coliziune cu prevederile europene deja stabilite”, mai adăuga acesta.

În aceeași zi, deputatul Claudiu Năsui declara la Digi 24 că USR se poziționează împotriva creșterii salariului minim.

„Înghețarea e un lucru foarte bun în momentul ăsta. Dacă vrem să ajutăm cu adevărat oamenii, ar trebui redusă taxarea pe salariul minim”, explica acesta.

Antreprenorii se opun cu vehemență

IMM România a realizat un sondaj la care au participat peste 2.000 de antreprenori, în perioada 10-15 octombrie. Întrebați dacă sunt de acord cu creșterea salariului minim brut de la 1 ianuarie 2026, 63,9% au răspuns că nu, în timp ce doar 36,1% au răspuns afirmativ.

Cei care au răspuns negativ au oferit însă și orizonturi de timp de la care ar fi dispuși să accepte măsura. Cei mai mulți, peste 51%, au menționat data de 1 ianuarie 2027, în timp ce 23,4% dintre ei au răspuns că vor accepta o astfel de majorare după depășirea crizei. De asemenea, 16,9% au indicat data de 1 martie 2026, iar 8,4% pe cea de 1 iunie 2026.

În același chestionar, cei peste 2.000 de antreprenori au fost întrebați și despre ce valoare cred că ar trebui să aibă salariul minim brut anul viitor. 54% dintre patroni au răspuns că acesta trebuie să rămână la valoarea din 2025, ceea ce înseamnă 4.050 de lei brut.

Alții, însă, au fost mai darnici. 20,8% dintre antreprenori au menționat suma de 4.250 de lei brut, iar 11,4% pe cea de 4.500 de lei brut. O parte mai restrânsă, doar 7,9% dintre antreprenori, au spus că poate fi peste 4.500 de lei brut. 

Câți oameni ar da antreprenorii afară, dacă salariul minim brut crește de la 1 ianuarie 2026

De asemenea, patronii de întreprinderi mici și mijlocii au explicat și care vor fi, în opinia lor, dificultățile pe care le vor întâmpina în cazul în care salariul minim brut va crește totuși de la 1 ianuarie 2026. Peste jumătate dintre ei au spus că, în acest scenariu, vor crește automat prețurile pentru produsele sau serviciile oferite.

Un alt răspuns popular a fost acela al scăderii competitivității, în timp ce alții au declarat că vor renunța la investiții. Printre îngrijorările antreprenorilor se mai numără și pierderea unor contracte, diminuarea profitului sau chiar închiderea firmei. Aproximativ 19% dintre ei sunt, însă, optimiști și spun că nu vor fi afectați de creșterea salariului minim.

Dacă vorbim despre disponibilizări, jumătate dintre antreprenori spun că nu ar da oameni afară, chiar dacă salariul minim brut va crește de la 1 ianuarie 2026. Sunt și patroni care s-ar vedea nevoiți să recurgă la o astfel de măsură și indică inclusiv la câți oameni ar trebui să renunțe:

– 23,8%: 2-5 salariați

– 16,8%: un salariat

– 5,4%: peste 10 salariați 

– 4,5%: 6-10 salariați.

În același chestionar, antreprenorii au venit și cu propuneri pentru guvern. Mai exact, aceștia spun că pentru a putea asigura creșterea salariului minim brut pe țară este nevoie ca autoritățile să aibă în vedere mai multe măsuri. Cea mai des indicată a fost cea a scăderii cu cinci puncte procentuale a impozitului pe salarii.

Patronii au mai recomandat guvernului să stimuleze investițiile și să ofere acces rapid la fonduri europene pentru întreprinderi. În aceeași ordine de idei, au precizat că este necesară creșterea sumei neimpozabile din salariul minim brut la 400 de lei și creșterea plafonului veniturilor brute realizate pentru aplicarea deductibilității la 4.500 de lei.

Deductibilitatea de 300 de lei, desființată de sindicaliști: „O chestiune imorală, a apărut ca urmare a presiunii mediului de afaceri”

De cealaltă parte, sindicaliștii militează pentru creșterea salariului minim brut, iar unii dintre ei atenționează că înghețarea acestuia ar însemna încălcarea directivei europene transpuse deja în legislația națională, ceea ce ar putea duce la infringement. 

Într-o analiză pentru Cotidianul, Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa, a precizat că majorarea salariului minim brut ar aduce beneficii nu doar pentru oamenii de rând, dar și pentru funcționarea economiei. 

El a mai atras atenția și asupra problemelor din sistemul de salarizare actual.

„O chestiune imorală este legată de faptul că cei care sunt la salariul minim beneficiază de o deductibilitate care nu se aplică salariilor imediat superioare. Rezultatul este că două salarii brute consecutive, în realitate, pe net, sunt inverse. Cei care au 4.300 sau 4.400, față de 4.050, cât e salariul minim, iau pe net mai puțin decât cel care ia 4.050.

Al doilea lucru, se creează o discriminare, în sensul că cel care e la 4.050 primește aproape același punctaj ca unul care cu 300-400 de lei mai mult. Al treilea lucru, care este, de fapt, un sistem de blocare al stimulării muncii, este că, dacă persoana care este la salariul minim dorește să facă ore suplimentare, el își pierde deductibilitatea și în momentul respectiv va lua pe net mai puțin decât dacă nu ar face orele suplimentare respective”, spune Bogdan Hossu. 

Și Dumitru Costin critică dur măsura deductibilității. 

„A consolidat în piața muncii din România un comportament aberant. (…) El a apărut ca urmare a presiunii mediului de afaceri, care a zis: «Domnule, hai să găsiți o portiță fiscală prin care ăia care sunt plătiți pe salariul minim să aibă un venit net mai mare, ca noi, mediul de afaceri, să nu avem o cheltuială brută mai mare, dar să rămână amărâții ăia cu ceva!»”, explică președintele BNS. 

Câți bani ar aduce la bugetul de stat creșterea salariului minim brut

În ceea ce privește salariul minim brut pe țară calculat de Ministerul Muncii la 4.325 de lei pentru 2026, unii sindicaliști spun că această creștere nu este suficientă. 

„Trebuie o creștere mai mare, pentru că trebuie făcută și corecția pe inflație, care nu s-a făcut. Vă dau un exemplu: pentru 2026, calculul se face pe o prognoză în care inflația este de 6%. Păi dacă terminăm anul cu 12-13%, inflația respectivă va continua, probabil, pe primele șase luni de zile, chiar dacă va scădea treptat. Dar este evident că media anuală nu va da 6%”, declară Bogdan Hossu.

De asemenea, chiar și cu această creștere de 275 de lei, Dumitru Costin susține că statul ar urma să câștige venituri suplimentare de ordinul miliardelor de lei.

„Va avea și statul cheltuieli. Și tu, stat, ca angajator, ai 100 și un pic de mii de salariați care astăzi sunt plătiți cu 4.050 de lei, în general muncitori necalificați. (…) Dar, una peste alta, încasezi din impozitarea veniturilor și din contribuții mai mari pe care le obții la pensii și sănătate un plus de venituri bugetare”, a explicat acesta.

Calculele BNS

Mai exact, din calculele realizate de BNS reiese că, dacă în 2026 salariul minim brut ar fi stabilit la 47,11% din salariul mediu brut prognozat pentru anul viitor, ceea ce înseamnă 4.325 de lei, statul ar urma să câștige peste un miliard (1.070.353.440) de lei, cu măsura deducerii de 300 de lei în vigoare, sau peste 2,3 miliarde (2.306.195.416), fără respectiva deducere.

BNS  a simulat creșterea salariului minim brut pe țară raportat și la alte procente din salariul mediu brut prognozat pentru anul 2026:

• 48% din CSMB: 1.387.495.200 cu deducere sau 2.620.383.792 fără deducere
• 49% din CSMB: 1.744.279.680 cu deducere sau 2.985.096.816 fără deducere
• 50% din CSMB: 2.110.974.840 cu deducere sau 3.339.899.160 fără deducere

Cotidianul i-a întrebat pe cei doi lideri sindicali dacă sunt de părere că o creștere a salariului minim brut ar putea compensa efectele măsurilor fiscale luate de guvern în ultimele luni. Ambii s-au arătat sceptici. 

„Parțial, pentru că problema creșterii TVA, în afară că a crescut evaziunea fiscală generală, a pus presiune pe toate categoriile de cetățeni ai României. Deci, tehnic, este  o compensare parțială pentru persoanele care au statutul de lucrători, dar, dacă vă uitați la creșterea inflației, este infimă. Dacă nu se face corecția, degeaba. Este sub nivelul inflației prognozate pentru 2026 și realizate în 2025”, crede Bogdan Hossu.

„Ar amortiza într-o oarecare măsură. Subliniez, într-o oarecare măsură, pentru că sunt lucruri scăpate de sub control. Mediul de afaceri a speculat momentul creșterii TVA de la 19% la 21% și a pus în plus la prețurile cu amănuntul”, spune Dumitru Costin.

Evoluția salariului minim brut pe țară în ultimii 10 ani

Din 2015 și până acum, salariul minim brut pe țară a suferit modificări în fiecare an. Acesta a crescut constant, iar în 2025 a ajuns să fie de patru ori mai mare față de acum 10 ani.

Salariul minim brut din 2015 a fost stabilit de Guvern la finalul anului precedent și a vizat o majorare în două etape. Mai exact, începând cu 1 ianuarie 2015, salariul a crescut de la 900 de lei la 975 de lei. Mai apoi, de la 1 iulie 2015, valoarea acestuia a crescut la 1.050. Era pentru prima dată când salariul minim brut depășea pragul de 1.000 de lei.

La final de an, pe 30 decembrie, Executivul venea cu o nouă hotărâre: salariul minim brut era majorat la 1.250 de lei, începând cu 1 mai 2016. Proiectul prevedea și amenzi cuprinse între 1.000 – 2.000 de lei pentru antreprenorii care stabileau valoarea salariului sub acest prag. 

Salariul minim brut a rămas la această valoare până la începutul anului 2017. În ianuarie 2017, o hotărâre de guvern stabilea majorarea acestuia la 1.450 de lei, de la 1 februarie 2017. La final de an, o altă hotărâre viza o creștere semnificativă a salariului: 1.900 de lei, începând cu 1 ianuarie 2018. 

Un an mai târziu, pe 1 ianuarie 2019, a intrat în vigoare o altă creștere a salariului minim brut pe țară. Acesta devenea 2.080 de lei și, în premieră, era inclusă o excepție: valoarea salariului minim brut creștea și mai mult, la 2.350 de lei, pentru personalul încadrat pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare. 

Cu cât a crescut salariul minim brut chiar înainte de declanșarea pandemiei

Păstrând același tipar, 1 ianuarie 2020 a adus un salariu minim brut mai mare. Cu o lună înainte de debutul pandemiei de COVID-19 în România, salariul minim brut creștea la 2.230 de lei, cu 150 de lei mai mult față de ianuarie 2019.

Dacă până atunci Executivul lua deciziile de acest fel în anul precedent intrării în vigoare a majorării, în 2021 a dat hotărârea chiar în luna ianuarie, cu aplicare imediată. Atunci, majorarea a fost de 70 de lei, astfel că salariul minim brut ajungea la 2.300 de lei. 

A urmat o nouă creștere, mai consistentă de data aceasta, în ianuarie 2022, când valoarea salariului a fost setată la 2.550 de lei. În 2023 au existat, la fel ca în 2015, două creșteri:

– Începând cu 1 ianuarie: 3.000 de lei 

– Începând cu 1 octombrie: 3.300 de lei 

După 1 iulie 2024, salariul minim brut a devenit mai mare cu 400 de lei, ajungând astfel la 3.700 de lei. Nu a rămas pentru mult timp așa, pentru că, în ianuarie 2025, a fost din nou majorat, de data aceasta ajungând la 4.050 de lei.