Senatul și Camera Deputaților s-au reunit în ședință comună pentru angajarea răspunderii Guvernului, pe rând, în cazul a cinci proiecte adoptate de Cabinetul Bolojan care fac parte din pachetul doi de reformă
„În urmă cu o lună și jumătate am trecut cu sprijinul Parlamentului primul pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar și restabilirea încrederii internaționale, cu măsuri nepopulare, dar necesare. Le mulțumesc românilor pentru răbdare și încredere. Plătim astăzi prețul multor ani în care noi, clasa politică, ne-am făcut că nu vedem realitățile bugetare, am cheltuit prea mult și am început investiții fără să avem fonduri să le terminăm.
Tot această clasă politică este chemată azi să dovedească faptul că a învățat lecția primită la ciclurile recente de votare. Unii au crezut că este suficient să înceapă proiecte și au făcut cheltuieli azi fără să se gândească la ziua de mâine. Nu e vreme de lamentări și nici de vânătoare de vrăjitoare, a spus de la tribuna Parlamentului Ilie Bolojan.
„Avem risipă, excepții și sinecuri. Fiecare se descurcă cum poate, unii își angajează rudele, unii fac raportări false ca să încaseze mai mult. Asta este România pe care ne-o dorim? Vă rog să susțineți reformele”, le-a cerut premierul parlamentarilor.
La angajarea răspunderii Guvernului pentru reforma privind pensiilor magistraților, Bolojan a declarat că proiectul susține echitatea și încrederea în justiție.
”Am văzut protestele magistraților și vreau să fie limpede că nu este o lege împotriva magistraților, ci o lege pentru echitate și pentru încrederea în justiție. Magistratura rămâne un pilon fundamental al statului de drept, iar respectul nostru pentru ea nu este în discuție. Vă cer sprijinul pentru ca împreună să dăm un semnal clar că România poate fi condusă cu responsabilitate și cu respect pentru principiile pe care ni le-am asumat”, a spus Bolojan.
Prim-ministrul a evidențiat contribuția ”majoră” a magistraților în societate, dar a adăugat că trebuie asigurată ”o doză de echitate”. El a subliniat că trebuie restabilită dreptatea și păstrat respectul pentru magistrați.
În acest sens, a precizat că magistrații români ies la pensie la 48-49 de ani, iar o pensie medie în magistratură depășește 24.000 de lei. Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere.
”Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției”, a spus premierul.
Proiectul pe sănătate aduce mai multă ordine și corectitudine în sistem, a declarat premierul Ilie Bolojan, în plenul reunit al Parlamentului.
Potrivit acestuia, deși bugetele pentru Sănătate au crescut an de an și s-au făcut investiții în sistem, acest lucru nu s-a reflectat îndeajuns în îmbunătățirea serviciilor medicale și problemele s-au acumulat..
”Proiectul aduce mai multă ordine și corectitudine în sistem, mai multă grijă pentru pacienți, reduce risipa, face sistemul mai accesibil”, a punctat prim-ministrul.
La asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, premierul Ilie Bolojan a declarat că obiectivul este de a pune capăt ”câștigurilor nemeritate” din conducerile unor companii publice și acestea să facă performanță în beneficiul cetățenilor.
”Proiectul cu care Guvernul vine în fața Parlamentului are mai multe obiective: vrem să punem capăt câștigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice, vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanță în beneficiul cetățenilor și agenția guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviți ajung în funcții de conducere potrivite. În acest sens, modificările pe care le propunem sunt pe mai multe paliere”, a afirmat Bolojan.
Guvernul şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului și asupra proiectului de lege privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome.
„Guvernul României angajează răspunderea în faţa Parlamentului pentru reforma a trei dintre cele mai importante autorităţi de reglementare din ţară – Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. Toate trei au fost create pentru a păstra un echilibru în trei dintre cele mai importante pieţe: cea a energiei, cea financiară şi cea de telecomunicaţii”, a adăugat Ilie Bolojan.
Cea de a cincea şedinţă a plenului reunit al Parlamentului a fost dedicată pentru angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că deficitul bugetar mare pe care România îl are este şi rezultatul dezordinii din finanţe şi al legislaţiei neclare sau ineficiente.
„Deficitul bugetar mare pe care îl avem este şi rezultatul dezordinii din finanţe şi al legislaţiei neclare sau ineficiente. Acestea au lăsat porţi deschise pentru neplata de taxe şi impozite. Angajăm azi răspunderea Guvernului în faţa Parlamentului pentru un proiect de reformă fiscală care corectează multe neajunsuri. Măsurile pe care le avem în vedere vor scoate la lumină firmele fantomă. Vrem să avem un mediu în care antreprenorii corecţi sunt respectaţi. Este scandalos să existe zeci de firme cu sediul social în acelaşi apartament, care sunt folosite drept paravan pentru artificii financiare”, a punctat prim-ministrul.
Poate cineva sa ne arate unde s-au dus meleardele dupa anul 2020 pina la ciolacu ? De povesti sint satul .