Brandul de ţară al României în Libia este încă bun

Fostul ministru de Externe Teodor Meleşcanu a declarat, în emisiunea „După 20 de ani”, de la PRO TV, că România se implică în operaţiunile din Libia pe măsura posibilităţilor sale, însă are în zonă un brand de ţară bun în materie de construcţii şi de petrol, care trebuie folosit.

„Părerea mea a fost că, după adoptarea rezoluţiei, ar fi trebuit să avem o poziţie foarte clar exprimată, s-a preferat aşteptarea unei decizii a NATO şi, din momentul respectiv, al adoptării deciziei NATO, eu zic că am intrat într-un sistem de gândire şi de acţiune care este foarte clar. România sprijină, se implică în operaţiunile respective, pe măsura posibilităţilor şi capacităţilor sale. Din acest punct de vedere, consider că suntem foarte în regulă. Din informaţiile pe care le am, probabil săptămâna viitoare va avea o reuniune a ţărilor NATO care participă, la Londra, unde, de data aceasta, sunt convins că va fi invitată şi România, ca ţară care şi-a anunţat deja o participare cu forţe directe şi probabil atunci vom vedea mai clar care sunt cerinţele, ce se poate face”, a spus preşedintele Comisiei de apărare din Senat, liberalul Teodor Meleşcanu.

Întrebat despre posibilităţile României de a participa la acţiuni precum cea din Libia, Meleşcanu a precizat că avioanele vechi nu reprezintă singurul impediment în acest sens.

„România nu poate să participe la acest tip de acţiune, nu e vorba numai de MIG-uri. (…) Nimeni nu-şi permite să aibă în dreapta sau în stânga lui piloţi care nu au minimum cerut de NATO, care înseamnă 120 de ore de zbor pe an – pe care ai noştri nu le au -, un avion care nu e foarte sigur că are aceleaşi performanţe, un pilot care a învăţat engleza la cursurile fără frecvenţă. Să nu ne închipuim că singurul impediment pentru noi de a participa la o acţiune de acest tip este faptul că avem aparate vechi. E adevărat, însă sunt multe alte elemente”, a susţinut el.

Meleşcanu a menţionat, în ceea ce priveşte achiziţia de noi aparate, că operaţiunile de achiziţie sunt ale Guvernului şi că, în Senat, Comisia de apărare a dat aviz că acestea sunt necesare, precizând că trebuie să se respecte principiile transparenţei şi competitivităţii.

Teodor Meleşcanu a apreciat totodată că, în ceea ce priveşte Libia, România a jucat cartea solidarităţii cu decizile ONU şi „mai ales cartea participării active şi responsabile la toate acţiunile care sunt întreprinse sub egida NATO, pe măsura mijloacelor pe care le avem la dispoziţie”.

Întrebat dacă România poate juca în acest moment în spatele frontului, având în vedere că în urmă cu câteva zeci de ani era destul de prezentă în zonă, Meleşcanu a răspuns: „Fără niciun fel de îndoială, nu numai că avem încă oameni care lucrează în Libia, avem familii mixte, avem şi un brand de ţară, care este bun, în materie de construcţii şi de petrol, România este considerată în Libia ca un partener foarte important. Putem şi trebuie”.

Chestionat dacă ar putea face aceasta din punct de vedere al informaţiilor, Meleşcanu a menţionat: „Ce să vă spun, vă spun că în consiliul provizoriu al rezistenţei, cel care se ocupă de problemele externe, este un fost absolvent al ASE de la Bucureşti?! Cred că asta vă dovedeşte că avem posibilităţi… Şi fost ministru al comerţului, în guvernul lui Kadhafi”.

Meleşcanu a mai spus că tot ceea ce se întâmplă la ora actuală în Libia are „o legitimitate perfectă”, dată de rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU. El a arătat totodată că nu crede că va avea loc o intervenţie pe teren a unor forţe militare din ţările occidentale.

Întrebat care ar putea fi avantajul României dintr-o implicare în zonă, Meleşcanu a spus că, „în termeni politici, ne creştem şi ne construim profilul de ţară”, admiţând că aceasta poate aduce bani, prin investiţii, dar, dincolo de aceasta,”ne asigurăm, din partea celor care astăzi sunt vânaţi de avionale colonelului Kadhafi, o disponibilitate mult mai mare”. „Va fi o ţară în care brandul vechi de ţară, blazonul României va fi mult împrospătat şi aurit”, a comentat el.

CSAT a hotărât că România va participa la aplicarea embargoului legat de situaţia din Libia cu fregata Ferdinand şi cu doi ofiţeri de stat major, adică în total cu 207 militari. Costul participării se ridică la 4,5 milioane de euro.