Bulgaria și România, surse de infecție pentru democrația europeană

Partidele politice europene risca sa se infecteze cu sindromul politicii de nivel scazut din Bulgaria si Romnai, total nepotriovita pentru consum, daca vor continua, de dragul voturilort pe care le pot castiga, sa nege problemele pe care le au politicienii din aceste tari, se arata intr-o analiza publicata de site-ul euinside.eu.
La sfarsitul anului trecut, Parlamentul European a fost scena unei batalii intre Partidul Socialist European, condus de Bulgarul Serghei Stanisev, si Partidul Popular European. Disputa a fost legata de situiatia democratiei in Bulgaria, asa cum s-a intamplat in 2012 si cu situatia din Romania si tot intr-un context electoral, caci in Bulgaria urmeaza sa aiba loc alegeri parlamentare in acest an. Fostul premier bulgara Stanisev a atacat actualul guvern, sprijinit de PPE.
’’Oricine pierde increderea poporului si nu vrea sa plece de la putere in liniste si intr-un mod dmocratic, va trebuie sa plece in alt fel’’, a spus Stanisev. Iar aceasta declaratie a fost cea care i-a speriat cel mai tare pe popularii europeni si nu cele legate de institutiile care nu functioneaza in Bulgaria, despre pericolele care pandesc acolo democratia si despre pueterea mafiilor.
Acesta a fost primul episod din ceea ce site-ul euinside.eu numeste simptome ale intarii in putrefactie a democratiei bulgare.
Al doilea s-a petrecut păe 19 ianuarie, cand liderul Miscarii pentru Drepturi si Libertati (partidul minoritatii turce, singura care are dreptul de a fi reprezentata politic in Bulgaria), Ahmed Dogan, a fost tinta unei tenative de asasinat, chiar la deschiderea congresului partidului. Marea problema in acest caz nu a fost neaparat tentaiva de asasinat, cat reactia bulgarilor; o mare parte din societatea bulgara a considerat, sub influenta presei de dreapta, ca tentativa a fost regizata.

Incidentele de mai sus nu sunt decat exploziile mai puternice produse de un amestec periculos care se produce in Bulgaria de 24 de ani, intre coruperea clasei politice si totala inactiune a societatii civile, scrie euinside.eu. Bruxelles-ul a considerat ca problemele pe care le are cu Bulgaria sunt sectoriale si tin de justitie, statul de drept si dezechilibrele economice, chestiuni care pot fi tratate prin celebrul MCV. Pe masura insa ce devine tot mai limpede ca Bulgaria nu mai are o presa independenta, marea problema a Bulgariei incepe sa fie lipsa democratiei.

Unul dintre cele mai grave lucruri care se intampla in tranzitia catre democratie, care in oponia euinside nici macar nu a inceput, este faptul ca politicienii bulgari nu-si asuma esecurile prin actul demisiei, ci doar prin cuvinte. Si s-a ajuns astfel ca citatul Ahmed Dogan sa fio condus partidul sau neintrerupt incepanddin 1990, Ivan Kostov, liderul Democratilor pentri o Bulgarie Puternica sa se aflae la conducere incepand din 1994, iar alte zeci de mici formatiuni sa aiba aceiasi lideri de peste zece ani, lideri care au participat la targuri politice dubioase.

In conditiile in care liderii politici nu vor sa impune reguli democratice in propriile partide, cu siguranta ca nu o vor face nici la nivel national. Iar in acest fel, fiecare scrutin parlamentar sau local devine pentru bulgari o farsa, in urma careia castiga partidul care a reusit sa cumpere cele mai multe voturi. Nu exista legislatura care sa nu discute despre modificarea legilor electorale, astfel incat ele sa serveasca cat se poate de mult unui anumit partid in conjuctura momentului.

Potrivit indexului global al prosperitatii, doar 21% dintre bulgari considerau, in 2011, ca alegerile sunt corecte. Doar 22% considerau ca justitia este independenta. Doar 12% considerau ca in Bulgaria se aplica separatia puterilor in stat. 78% xredeau ca guvernul si mediul de afaceri este corupt.