Statul român și DNA – adică tot statul român – vor trebui să-i plătească daune în valoare totală de aproape 200.000 de lei fostului şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Liviu Tudose, achitat într-un dosar în care a fost trimis în judecată alături de Sebastian Ghiţă şi alţi şefi din poliţie şi parchete.
Tribunalul Bucureşti a admis, miercuri, în parte o cerere formulată de Liviu Tudose şi obligă statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, la plata unor sume cu titlu de daune.
„Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 150.000 lei reprezentând daune morale cauzate prin reţinerea şi arestarea nelegală a reclamantului şi la plata dobânzii legale aferente acestei sume de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la plata efectivă. Obligă pârâtul la plata sumei de 14643,38 lei reprezentând daune materiale constând în cheltuieli cu asistenţa juridică în cursul procesului penal în legătură cu măsurile preventive de libertate şi la plata dobânzii legale aferente acestei sume de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la plata efectivă”, se arată în minuta deciziei.
De asemenea, într-un alt dosar aflat pe rolul aceleiaşi instanţe, instanța a admis o altă acţiune formulată de Liviu Tudose.
„Admite în parte acţiunea precizată formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta DNA. Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 25.000 lei cu titlu de daune morale reprezentând repararea prejudiciului cauzat, precum şi la plata dobânzii legale de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la momentul plăţii efective”, se arată în decizia publicată pe portalul instanţelor.
Ambele decizii sunt pronunţate pe fond şi pot fi atacate cu apel.
La data de 28 iunie 2018, Sebastian Ghiţă a fost achitat definitiv de un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul în care fostul deputat a fost judecat alături de foşti şefi din poliţie şi parchete din Ploieşti, după ce Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ) şi-a retras apelul.
Prin retragerea apelului SIIJ, judecătorii din completul de cinci au fost nevoiţi să menţină decizia de achitare dată pe 14 iunie 2018 de un complet de trei judecători de la Instanţa supremă.
Sebastian Ghiţă a fost astfel achitat pentru două infracţiuni de dare de mită, cumpărare de influenţă, spălare de bani, şantaj, două infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
În acelaşi dosar, au fost achitaţi şi ceilalţi inculpaţi din acest dosar: Liviu Tudose – fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Viorel Dosaru – fost şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova, Constantin Ispas – ofiţer de poliţie, Aurelian Constantin Mihăilă – fost procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
DNA a susținut că în perioada iunie 2013 – primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul PCA Ploieşti se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, mai multe persoane vizate de anchetă au obţinut informaţii confidenţiale pe diverse căi, printre beneficiarii acestor date nedestinate publicităţii fiind şi Sebastian Ghiţă.
Informaţiile confidenţiale priveau obiectul cercetărilor, persoanele fizice şi juridice cercetate, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz şi ale ofiţerilor de poliţie delegaţi să efectueze urmărirea penală.
„Concret, folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice a anumitor persoane, Sebastian Ghiţă i-a capacitat pe inculpaţii Tudose şi Dosaru să îi furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală pe rolul PCA Ploieşti. Faptele respective au fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul Ghiţă avea interesul să protejeze două persoane implicate în activitatea infracţională ce făcea obiectul anchetei, iar, pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulţi agenţi economici supuşi anchetei”, susţineau procurorii.
În schimbul acestor informaţii, Sebastian Ghiţă i-ar fi promis, pe de o parte, lui Viorel Dosaru că îl va sprijini să îşi menţină poziţia, dar şi să obţină alte funcţii de conducere. Pe de altă parte, i-ar fi acordat procurorului Liviu Tudose sprijin în vederea obţinerii unor funcţii de conducere sau execuţie în cadrul unor instituţii publice centrale.
După achitarea sa pe motiv că fapta nu există, fostul magistrat a adresat public, pe Facebook, două scrisori miniştrilor Justiţiei Cătălin Predoiu şi Stelian Ion.
„Ceea ce mă tem că se doreşte prin desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor în Justiţie este, de fapt, îngroparea dosarelor magistraţilor care au făcut abuzuri abominabile şi, nu în ultimul rând, evitarea de a se ajunge la cei care au comandat si comis aceste abuzuri. Pentru a justifica desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor în Justiţie domnule Ministru aţi vorbit, printre altele, despre «retrageri de recursuri» (fiind, de fapt, vorba despre o altă cale de atac, aceea a apelului), în dosare de «mare corupţie». Mi s-a părut pentru un moment că parcurgeţi un sentiment de jenă vorbind despre acest lucru. Sau poate că nu. Probabil că aţi avut de îndeplinit un ordin, un obiectiv al «politicii de guvernare», pot să înteleg asta… dar aţi avut vreodată o minimă curiozitate să vă interesaţi de ce s-a retras apelul în dosarul în care am fost cercetat şi arestat în condiţii inumane timp de 113 zile, pentru ca apoi să fiu achitat pentru inexistenţa faptelor? Cunoaşteţi despre denunţuri mincinoase secretizate, mărturii false impuse prin constrângere si dictate de către procurori, adrese întocmite în fals de către aceeaşi procurori şi inaintate judecătorilor? Cunoaşteţi despre acte procesuale cu conţinut fals? Dar despre fapte inventate si calcarea in picioare a drepturilor procesuale, a unui nivel minim al dreptului la aparare? Eu cred că dumneavoastra cunoaşteţi prea bine aceste aspecte sau cel puţin aşa aţi lăsat să se creadă când v-a «picat» bine, în momentul audierii dumneavoastră de către Comisiile Parlamentare, anterior numirii în funcţia de Ministru. Atunci aţi afirmat clar că aveţi cunoştinţă, printre altele, de abuzurile de la Ploieşti şi că vă veţi respecta jurământul de Ministru, veţi face totul pentru ca aceste abuzuri să nu se repete în România”, îi transmitea public Liviu Tudose, în 28 decembrie 2019, lui Cătălin Predoiu, şi la acel moment ministru al Justiţiei.
Tudose i-a scris public şi lui Stelian Ion, pe acelaşi subiect, atunci când politicianul de la USR era deţinător al portofoliului Justiţiei.
„Domnule ministru al Justiţiei, mă văd nevoit să ies din nou în spaţiul public pentru a mă adresa dumneavoastră de această dată, aşa cum am facut-o anterior cu predecesorul dumneavoastră de tristă amintire şi voi face acest lucru ori de câte ori va fi nevoie, dacă există şi cea mai mica posibilitate ca un punct de vedere în plus să producă o mutaţie în conştiinţa dumneavoastră şi a altora. Recunosc că aşteptările mele sunt minuscule… După ziua de 11.02.2021, am constatat că nu faceţi altceva decât să continuaţi eforturile fostului ministru, pentru desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Am sperat initial că este vorba doar despre o declaraţie sforăitoare pe gustul masei de votanţi şi v-am acordat deplina înţelegere pentru că «scopul scuză mijloacele», nu-i aşa? Ce mai contează adevărul şi ruşinea faţă de miza puterii? Am înţeles apoi că această insistenţă denotă o obsesie care nu face altceva decât să confirme ceea ce se ştie de ani buni în spaţiul public: şi anume, că motivele ce au stat la baza înfiinţării acestei structuri există şi că ele sunt mai mult decât legitime şi serioase, mai puternice ca oricând. Fără a relua argumentele Curţii Constituţionale a României care s-a pronunţat în mod repetat asupra legalităţii şi raţiunii existenţei acestei structuri, nu pot decât să constat că, prin demersurile pe care le întreprindeţi, nu doriţi altceva decât să acoperiţi încălcările grave şi persistente produse cu bună-ştiinţă de unii aşa-zişi magistraţi, în anii precedenţi, convinşi fiind că se bucură de impunitate absolută. Graba demersului dumneavoastră demonstrează faptul că aveţi de îndeplinit o misiune, aceea «de a pune batista pe ţambalul abuzurilor» comise, ani la rând, cu girul şi binecuvântarea unor persoane ce au îndeplinit funcţii de răspundere în sistemul judiciar. Şi care azi încă nu au răspuns pentru faptele lor. Dar o vor face, vă asigur! Cine şi de ce se teme de SIIJ, domnule ministru?”, i-a transmis, în 13 februarie anul acesta, Liviu Tudose lui Stelian Ion.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
Oare Predoiu a citit scrisoarea lui Tudose? Cum mai are tupeul sa preia conducerea Ministerului Justitiei cand
in cazul Tudose s-a facut ca ploua. Ce marsav om !!!