Nu numai traducerea cărţii lui Klaus Iohannis în limba lui Confucius naşte controverse, ci şi prezenţa cu traduceri în chineză la Tîrgul de carte de la Beijing a altor doi scriitori a căror mediocritate reprezintă în România un loc comun: Valeriu Butulescuşi Gabriel Chifu! Între ei, Lucian Blaga, pe care, prin această apropiere, ICR parcă ar vrea să-l compromită!
Din toată opera filosofului, poetului şi dramaturgului Lucian Blaga, ICR a ales să traducucă în chineză o carte de… aforisme. Nu „Trilogia cunoaşteriii”, nu minunatele sale poeme, nu piesa „Meşterul Manole”, ci o culegere de aforisme. Asta crede ICR că fi reprezentativă pentru Lucian Blaga!
Şi, ca nu cumva chinezii să creadă că Lucian Blaga este unul dintre marii noştri scriitori, la Beijing va fi prezent şi Valeriu Butulescu, tot cu o culegere de… aforisme! Deci, Blaga şi Butulescu, doi scriitori aforistici – iată viziunea ICR despre literatura română!
Mihai Eminescu, ironizînd promovarea unor scriitori mediocri din vremea sa, sintetiza ridicolul acestui gen de ierarhii astfel: „Ei l-au dat pe Dante, noi pe Prodănescu!”. Parafrazîndu-l, putem spune şi noi azi: „Ei l-au dat pe Lao Tzu, noi pe Butulescu!”.
Şi, ca să completeze redundanţa acestei imagini despre literatura română, ICR a ales să-l alăture şi pe Gabriel Chifu, cu traducerea romanului său „Cartograful puterii”, apărut în limba chineză încă din anul… 2012, cînd a fost prezentată la Tîrgul de carte din Guangzhou!
Ce să înţelegem, că au mai rămas încă de acum 4 ani atîtea exemplare nevîndute din romanul lui Chifu, încît sînt acum scoase din magazie pentru a se încerca epuizarea tirajului din 2012, sau atît de mare a fost succesul cărţii acum 4 ani, încît s-a considerat că mai este nevoie de o nouă ediţie a acesteia, la aceeaşi editură (Huacheng din provincia Guangdong) şi cu aceiaşi traducători (Lin Ting şi Zhou Guangchao)? Cum personajul cărţii lui Chifu este însuşi Necuratul, este inutil să ne mai întrebăm cine şi-a băgat coada în această afacere a ICR, care trimite la Tîrgul de carte de la Beijing din 2016 o carte tipărită în China pe banii ICR în 2012!
Cine sînt însă cei doi scriitori mediocri care, alături de Klaus Iohannis şi cartea sa „Pas cu pas”, au misiunea de a compromite prezenţa la standul românesc de la Beijing a unei cărţi (e drept, minore) a lui Lucian Blaga?
Deputatul FSN Valeriu Butulescu, fondatorul „PAPAGALULUI” din Valea Jiului
Cine are curiozitatea să afle cîte ceva despre scriitorul Valeriu Butulescu rămîne surprins să constate că a rămas în zona anonimatului, deşi Bibliografia sa l-ar recomanda pentru o notorietate mai mare decît a lui Goethe! E de ajuns să citim ce scrie Wikipedia: „A publicat treizeci de volume de eseuri, poezie, teatru, traduceri. O largă popularitate au cîștigat aforismele sale, fiind traduse și publicate în 50 de limbi și apreciate de mari personalități și președinți de state”!
Din punctul de vedere al traducerilor, Cărtărescu deja este surclasat de Butulescu, aşa încît sîntem nevoiţi să reformulăm parafraza la Eminescu: „Ei l-au dat pe Dante, noi pe Cărtărescu şi pe Butulescu”! Să trecem în revistă limbile în care a fost tradus Butulescu: engleză, poloneză, suedeză, ebraică, maghiară, cehă, germană, bulgară, spaniolă, ucraineană, italiană, italiană, franceză, rusă, vietnameză, olandeză, arabă, slovacă, armeană, albaneză, persană, mongolă, daneză, macedoneană, aromână, siriacă, portugheză, sîrbă, slovenă, croată. Sînt vreo 30, restul limbilor în care a fost tradus Butulescu fiindu-ne necunoscute!
Oricine s-ar mira că un asemenea scriitor nu este etichetat ca fiind un clasic în viaţă, dar nu al literaturii române, ci al întregii omeniri! Ce Homer, ce Shakespeare, ce Marquez – scriitori minori faţă de acest Valeriu Butulescu din Valea Jiului!
În România, Butulescu a fost chiar deputat FSN în Parlamentul ţării, fiind validat în 18 iunie 1990, în timp ce studenţii din Piaţa Universităţii erau arestaţi şi bătuţi de mineri şi de securişti pentru că luptaseră pentru democraţie chiar împotriva FSN-ului de atunci!
Dar Valeriu Butulescu rămîne în istoria literaraturii şi ca întemeietor, el fiind fondatorul revistei „Papagalul” din Valea Jiului! Pentru activitatea sa, a primit nenumărate distincţii: la Petroşani, la Deva, la Botoşani, la Baia Mare, La Cluj, la Piatra Neamţ, dar şi la Beirut, la Belgrad sau la Cracovia!
Văzînd această bio-bibliografie, putem conchide că Valeriu Butulescu este pentru Radu Boroianu, actualul şef al ICR, ceea ce era Mircea Cărtărescu pentru HR Patapievici, cînd conducea aceeaşi instituţie! Dar, să citim cîteva dintre aforismele lui Valeriu Butulescu, cel care reprezintă România la Tîrgul de carte de la Beijing:
„– Am descoperit un aforism al meu, aproape identic, la Schopenhauer. Ah, neamţul acesta este insuportabil!
– Porumbeii. Ce păsari echilibrate! Credeţi că e uşor să faci dragoste pe un cablu telefonic?”
– Arderea este preţul luminii. Pentru ca organicul să răzbată prin noaptea nepuţintei sale, ceva organic trebuie să ardă.
– Barbaţie. Să deturnezi spre hotel o femeie care tocmai mergea la biserică.
– Crăciun. Transcendentul se pierde în spatele unui orizont de mezeluri.
– Inteligenţa este un judeţ obscur în imperiul strălucitor, omnipotent al prostiei.
– Poezia e cîntec de delfin. Nu orice ureche o poate percepe.
– Convertirea sugarilor. Sfîntul Ioan boteza numai adulţi.
Ne permitem să comentăm pe fugă doar primele două aforisme butulesciene. Primul se referă la plagiat ca la o întîmplare care pune alături spiritele înalte: Butulescu şi Schopenhauer. Ce dar mai mare vreţi pentru cultura română?
Al doilea aforism aduce aminte de bancul acela în care, la Radio Ervean, un bărbat întreabă: „Se poate face dragoste cu fereastra deschisă?”, la care redactorul răspunde: „Se poate, dar e preferabil cu o femeie!”.
În final nu putem decît să exclamăm: Bravo, ICR! Bravo, domnule Radu Boroianu! Aşa da reprezentare a literaturii române la un asemenea tîrg internaţional de carte! Ce atîta Eminescu, Arghezi, Emil Cioran, Constantin Noica, cînd îl avem pe Valeriu Butulescu din Valea Jiului, fondatorul „Papagalului”?
Şi, pentru că Valeriu Butulescu este tradus cu o carte de aforisme, la fel ca Lucian Blaga, iată un asemenea aforism prin care Blaga pare să-i răspundă lui Butulescu: „Un aforism prost e ca o scoică în care marea nu răsună”! Vai, cîtă dreptate are Blaga: aforismele lui Butulescu sînt atît de tăcute!
Gabriel Chifu, vicepreşedintele USR, un reprezentant al mediocrităţii literare
Aşa cum am scris mai sus, Gabriel Chifu este prezent la Beijing cu o carte tradusă în chineză în 2012, prezentată la Tîrgul de la Guangzhou! Este vorba despre romanul „Cartograful puterii”, apărut în România în anul 2000.
Faptul că traducerea din 2012 a romanului lui Gabriel Chifu este adusă la un nou tîrg de carte în 2016 ne aduce aminte de faptul că în 2013, în depozitul de carte de la ICR (sub conducerea lui Patapievici), au fost găsite publicaţii nevîndute în valoare de 500.000 euro, pentru care nimeni nu a răspuns de proasta gestionare a banilor alocaţi de la buget!
De altfel, Gabriel Chifu este chiar iniţiatorul unor penibile manifestaţii literare sub numele de „Turniruri de poezie”, în care un grup de poeţi se urcă într-un autobuz alături de un juriu şi, finanţaţi de diverse primării sau consilii judeţene, se duc să citească prin diverse colţuri ale lumii, premiindu-se între ei cu „Cununa de lauri”! Apetenţa pentru astfel de premii aranjate a devenit în ultimele decenii o adevărată meserie care îmbogăţeşte un CV cu acest fel de glume proaste.
În ceea ce-l priveeşte pe fostul inginer de la IPPPFNC (Fabrica de nutreţuri din Craiova), el a şi generat un imens scandal atunci cînd, mai degrabă în calitate de vecepreşedinte al USR, i s-a decernat la Botoşani Premiul Naţional de poezie „Mihai Eminescu”, generînd un imens scandal în rîndul scriitorilor, despre care cotidianul a scris în mai multe rînduri (ultima oară în Cotidianul). Reamintim aici doar ce îi scria Claudiu Komartin lui Nicolae Manolescu după ce acesta îi acordase premiul lui Gabriel Chifu: „Nicolae Manolescu este acum, ca președinte etern al Uniunii Scriitorilor (pe care, din punctul meu de vedere, a îngropat-o definitiv), un farsor și un aranjor de doi bani. Forțându-le mâna colegilor săi să premieze un autor submediocru [Gabriel Chifu, n.n], individ altfel spălățel și civilizat, N. Manolescu a bagatelizat o instituție clădită în 25 de ani”!
Cu alte cuvinte, la Tîrgul de carte de la Beijing, care va începe la sfîrşitul acestei luni, România, deşi este invitat special, alături de celelalte ţări central şi est-europene, se prezintă cu o carte a lui Klaus Iohannis („Pas cu pas”) şi cu alţi doi scriitori mediocri, Valeriu Butulescu („Aforisme”) şi Gabriel Chifu („Cartograful puterii”), deşi nici unul, pe baza unor criterii estetice, n-ar avea ce să caute la un astfel eveniment internaţional, valoarea „operelor” lor artistice nedepăşind malul Dîmboviţei! Vina aparţine, desigur, şi conducerii actuale a ICR care nu a reuşit să aibă în aceşti ani un program coerent de promovare a culturii naţionale în lume.
Cu Iohannis, Butulescu şi Chifu, literatura română este ca şi inexistentă. În locul celor trei, am fi putut trimite la Beijing 3 butoaie cu vin bun şi succesul ar fi fost mult mai mare!
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.