Poziţia concesivă a lui Traian Băsescu faţă de acţiunile lui Muammar Gaddafi şi refuzul de a recunoaşte legitimitatea opoziţiei libiene nu sunt deloc întâmplătoare. Traian Băsescu chiar vrea o apropiere de liderul libian.
Nimic despre datoriile Libiei către România
O ştire de presă a trecut relativ neobservată pe 29 noiembrie 2010. Aflat la Tripoli, unde a participat la o reunine UE-Africa, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a făcut atunci următoarea declaraţie care, fiind ecranată de alte evenimente interne, a fost foarte puţin comentată. „I-am transmis (ministrului de Externe libian – n.a.) dorinţa noastră ca dialogul politic la nivel înalt, restabilit prin vizita de acum patru ani a preşedintelui României, Traian Băsescu, să continue în cadrul unei vizite a liderului libian la Bucureşti”, a declarat Baconschi. Cu o lună înainte, Gaddafi îl invitase pe Traian Băsescu la Tripoli, dar acesta avea agenda ocupată cu o vizită la Astana.
Tot atunci, Baconschi l-a invitat la Bucureşti şi pe şeful diplomaţiei libiene, Mussa Kussa, cu omologul său având mai multe discuţii. Când Teodor Baconschi a informat ziariştii de la agenţiile de presă române despre amplele discuţii avute cu Mussa Kussa, a fost întrebat şi dacă a discutat şi despre datoriile Libiei către România. „Nu am intrat în aceste detalii”, a răspuns sec Baconschi.
Opinii diferite în Parlament
Era sau nu necesară consultarea sau informarea Parlamentului privind poziţia faţă de situaţia din Libia? La această întrebare ne-au răspuns trei reprezentanţi ai comisiilor de politică externă. „Nu era cazul ca Parlamentul să fie consultat. Preşedintele reprezintă poporul român, ambasadorii sunt reprezentanţii preşedintelui în străinătate, deci în acest caz s-a procedat legal. A existat un filtru al CSAT în astfel de situaţii, dar din 2003 s-a renunţat la această procedură”, ne-a declarat deputatul PDL Marius Rogin, vicepreşedinte al comisiei de politică externă. Preşedintele acestia, deputatul UDMR Korodi Attila, ne-a făcut următoarele precizări: „Preşedintele are, conform Constituţiei, mandat de a reprezenta România şi guvernul în probleme de politică externe. Când se înregistrează situaţii speciale, ministrul de Externe şi alţi oficiali ai MAE trebuie să vină la consultări la comisiile de politică externă”. Korodi ne-a mai precizat că, în legătură cu situaţia din Libia, consultările cu reprezentanţii MAE au vizat doar problemele legate de repatrierea cetăţenilor români din zona de conflict, nu şi poziţia României faţă de regimul Gaddafi. O poziţie diametral opusă are însă preşedintele Comisiei de politică externă de la Senat, Titus Corlăţean (PSD): „În practica europeană, atunci când este vorba de situaţii excepţionale, şeful statului fie se consultă cu structurile parlamentare, fie le informează în legătură cu poziţia ce urmează a fi adoptată. Din câte ţin eu minte, de-a lungul anilor când s-au înregistrat situaţii externe excepţionale, a existat o punte între Preşedinţie şi Parlament. Situaţia din Libia reprezintă o situaţie excepţională şi ar fi fost corect ca preşedintele Traian Băsescu să poarte discuţii cel puţin cu parlamentarii din comisiile de politică externă”. Pe de altă parte, Titus Corlăţean ne-a mai precizat că nu a fost niciodată informat de către MAE despre invitaţia adresată lui Gaddafi de a veni la Bucureşti. Tot la nivel parlamentar, mai este de menţionat că deputatul PNL Ionuţ Dumitrică a adresat pe 3 martie o interpelare ministrului de Externe, Teodor Baconschi, prin care solicită explicaţii clare privind poziţia României faţă de statul libian şi regimul Gaddafi.
