Compania Naţională a Uraniului (CNU), singurul producător de uraniu din ţară, se confruntă cu probleme economice, penale şi cu practici antiperformanţă, se arată într-un comunicat prezentat de Ministerul Economiei, proprietarul societăţii. Au fost sesizate neconcordanţe între situaţiile reale şi cele raportate în timpul controalelor efectuate de către Curtea de Conturi, s-a semnalat o secretizare excesivă a companie, care au dus la ascunderea unor date, s-a pierdut contractul cu principalul client, Nuclearelectrica, se spune în document.
Până în anul 2011, activitatea de extragere şi prelucrare a uraniului a fost subvenţionată de stat cu procente de 55-75% din valoarea costului de producţie. Odată cu dispariţia subvenţiei, conducerile care s-au succedat nu au identificat la timp soluţiile corecte pentru continuarea activităţii în termeni competitivi. Practica incorectă a fost identificată de Curtea de Conturi în luna mai a anului 2012, însă această formă de management a continuat şi între octombrie 2012 şi decembrie 2015.
La data de 17 noiembrie 2015, la preluarea mandatului de ministru al Energiei de către Victor Vlad Grigorescu, societatea se afla într-o situaţie complexă, se spune în comunicatul Ministerului Energiei. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis irevocabil să menţină măsurile cu un impact financiar major, dispuse de Curtea de Conturi prin decizia din 2012, care obligau societatea la plată către bugetul de stat a sumei de aproximativ 3,5 milioane de lei. Suplimentar, se află pe rol un proces similar, aferent perioadei 2012-2014, având ca obiect contestarea unui raport al Curţii de Conturi, în care se stabileşte că veniturile cuvenite Bugetului de Stat au fost diminuate cu aproximativ 251 de milioane de lei.
Luând în considerare decizia ICCJ, Compania Naţională a Uranului a încercat să actualizeze preţul cu care furniza dioxid de uraniu către Societatea Naţională Nuclearelectrica, operatorul celor două reactoare nucleare de la Cernavodă, mărindu-l cu aproximativ 75%. Noul preţ nu a fost acceptat de SNN, astfel că acel contract a fost reziliat. În aceste condiţii, CNU a rămas fară principala sursă de venit, cu o perspectivă minima de redresare. CNU a terminat anul 2015 cu o pierdere de aproximativ 21 de milioane lei.
În luna ianuarie 2016, componenţa Consiliului de Administraţie a fost modificată. La conducerea Companiei a fost numit un nou director general, în persoana domnului Gelu Agafiel Mărăcineanu. Imediat, au fost realizate o serie de verificări şi analize care au relevat aspectele semnalate ca incorecte în managementul companiei. Au fost stabilite două direcţii de acţiune: identificarea problemelor care au dus la situaţia în care se află compania şi găsirea de soluţii care să permită funcţionarea corectă a companiei, în condiţiile date de piaţa concurenţială şi în lipsa oricăror subvenţii.
Astfel, principalele măsuri adoptate au în vedere: identificarea rolului CNU şi a potenţialului de a-şi îndeplini obiectul de activitate; renunţarea la exploatarea neeconomică de la Crucea-Botuşana şi închiderea temporară a acesteia; demararea activităţilor necesare începerii exploatării de la Tulgeş – Grinţieş; restructurarea companiei în raport de noile obiective; modernizarea proceselor de producţie pentru creşterea randamentelor; actualizarea şi modernizarea procedurilor şi a proceselor manageriale.
La capitolul probleme identificate, pe lângă relevarea situaţiei tehnico-economice existente şi a deficienţelor manageriale, au fost identificate o serie de practici antiperformanţă. Aici este de semnalat secretizarea excesivă a activităţilor companiei, secretizare care a mers până la ascunderea nejustificată a unor date care erau necesare în activitatea societăţii care asigură auditul financiar al CNU. Astfel, sub pretextul că Decizia Curţii de Conturi din 2012 este clasificată „secret de serviciu”, aceasta nu a fost cunoscută de auditorul extern. Această situaţie degrevează auditorul extern de responsabilităţile pe care în mod uzual le are. De asemenea, date şi informaţii necesare unui proces de management normal au fost ascunse nejustificat membrilor Consiliilor de Administraţie din trecut.
O altă problemă identificată este reprezentată de practica raportărilor incorecte faţă de organele de control. Astfel, au fost sesizate neconcordanţe între situaţiile reale şi cele raportate în timpul controalelor efectuate de Curtea de Conturi. Și acest aspect a fost adus la cunoştinţa organelor de cercetare penală. În total, conducerea societăţii a înaintat organelor abilitate 3 sesizări cu privire la fapte de natură penală.
În condiţiile date, conducerea societăţii face toate demersurile pentru a poziţiona competitiv compania, în raport cu competitorii din piaţa internaţională. Măsurile luate, precum şi cele avute în vedere, susţinute de acte normative aflate în procesul de aprobare, pot revigora compania şi o pot aşeza în locul firesc de furnizor de securitate pentru Sistemul Energetic Naţional.
Marţi, ministrul Energiei a declarat că situaţia CNU este unul dintre cele mai răsunătoare eşecuri din sistem, un eşec la nivelul managementului şi al politicilor publice. Acesta a mai spus că se înşală cei care consideră că ar fi trebuit continuate livrările de combustibil nuclear de la CNU către Nuclearelectrica, deoarece nu ar fi fost bine pentru siguranţă României. „Le spun celor care ne recomandă să menţinem livrări constante de la Compania Naţională a Uraniului către Nuclearelectrica în ritm normal, chipurile pentru a menţine ciclul nuclear complet, că se înşală şi că dacă am fi făcut aşa ceva, cu siguranţă nu ar fi fost bine pentru siguranţă României”, a declarat Grigorescu. Ministrul a afirmat că societatea extrage în prezent circa 10% din necesarul de consum naţional, ceea ce înseamnă că restul este livrat din rezerve. În această situaţie s-a ajuns deoarece CNU nu a dechis noi perimetre la timpul potrivit. „În mod natural, o exploatare se epuizează. Orice companie, nu numai în minerit, are anumite rezerve pe măsură ce exploatează, deschide perimetre noi pentru a-şi îndeplini obligaţiile contractuale. Ce ar fi trebuit să se întâmple la CNU, e că trebuia să se deschidă noi perimetre. Ultima actualizare a planului de închidere a actualelor perimetre s-a făcut în 2011. Ştiam deja care sunt perspectivele actualelor exploatări, când devin nerentabile şi când trebuie înlocuite cu deschiderea altora noi”, a declarat Grigorescu.
Acesta susţine că nu trebuie consumate rezervele, ci deschise noi perimetre de exploatare şi făcute investiţii în retehnologizare, proces care poate dura 3-4 ani. „Trebuie să avem stocuri pentru a ne putea asigura în orice situaţie”, a afirmat Grigorescu. La nivelul companiei sunt demarate proceduri de deschidere a noi perimetre, însă este nevoie de tot felul de avize şi studii de fezabilitate. „Revenirea companiei într-o zona de normalitate a fluxurilor economice va dura, pentru că e vorba despre procese obiective, că lucrări tehnice, deschidere de noi permitere”, a spus Grigorescu. Acesta a mai spus că ideea fuziunii CNU cu Nuclearelectrica a fost generoasă, însă cei care cred în ea se înşeală. „În contextul actual, în care compania nu are perimetre noi, şi actualele perimetre sunt în epuizare, trebuie analizat”, a declarat ministrul.
Grigorescu a afirmat că decizia Nuclearelectrica, companie aflată tot în subordinea Ministerului Energiei, de a alege un alt furnizor de combustibil nuclear „a fost un lucru rezonabil, eficient şi corect din punct de vedere al securităţii”. Reprezentanţii Nuclearelectrica au spus în luna februarie că motivul rezilierii contractului cu Compania Naţională a Uraniului este preţul mult prea mare al combustibilului nuclear. Din 2014 până în luna noiembrie 2016, CNU a livrat pulbere sinterizabila de UO2 la preţul de 475 lei/kg. În noiembrie, CNU a condiţionat continuarea livrării de UO2, solicitând o creştere cu 76% a preţului. În aceste condiţii, Nuclearelectrica a iniţiat în luna decembrie 2015 o procedura competitivă de urgenţă între doi furnizori calificaţi, CNU şi o firma din Canada-Cameco Inc Canada. Oferta câştigătoare a fost cea a firmei din Canada.
