Premierul Victor Ponta a anunţat marţi că de la 1 iunie toate alimentele vor avea TVA de 9% iar reducerea TVA de la 24% la 20% se mută pentru 1 ianuarie 2016. Şeful Executivului a arătat că măsura poate fi susţinută pentru că, în primul trimestru al acestui an, încasările la buget sunt de 5 miliarde de lei în plus faţă de perioada similară a anului trecut. Alte argumente pentru reducerea anticipată a TVA au fost sustenabilitatea, costul anual fiind estimat la 5 miliarde lei, din care 3,3 miliarde lei au fost deja încasaţi suplimentar în primul trimestru, faptul că este uşor de administrat printr-o aplicarea generală la toate alimentele şi băuturile nealcoolice, precum şi la serviciile de alimentaţie publică, reducerea evaziunii, creşterea competiţiei, ponderea cheltuielilor cu alimente în veniturile populaţiei, siguranţa alimentară, locurile de muncă fiscalizate în agricultură, industria agroalimentară şi
alimentaţia public. În plus, în trezorerie sunt 18 miliarde de lei care nu sunt încă investiţi. La aflarea veştii au apărut reacţiile care au salutat măsura. Alimentele se vor ieftini cu 15%, la un coş de 200 de lei se va face o economie de 25 lei, iar industria băuturilor nealcoolice va reuşi să se ridice după scăderea bruscă din 2009.
Există însă multe aspecte care comportă riscuri în această măsură a Guvernului, coroborată cu cea de la 1 ianuarie 2016. Economistul Florin Cîţu a declarat într-o intervenţie la Digi24 că în următoarele 24 de luni se va relansa consumul, va reporni economia, însă vor fi şi măsuri nepopulare precum taxarea capitalului şi proprietăţilor. „În 2005, România a mai o avut o perioadă de reducere a taxelor, singura frică ar trebui să fie faţă de exagerările sau deliberanţa politicienilor când se văd cu foarte mulţi bani pe mână. Problema în 2008 a fost cheltuirea proastă a banilor. S-au angajat la stat 400.000 de oameni. Nu putem să despărţim politicul de economic, din păcate o dată la doi ani avem alegeri. În toate discuţiile domnului Ponta nu vedem nicio discuţie despre cheltuieli, totul este pe partea de venituri, iar riscurile sunt pe partea de cheltuieli”, a mai spus economistul, menţionând faptul că „2016 este un pericol”.
Economistul şef al BCR, Radu Crăciun, spune că scăderea TVA la alimente va avea efecte pozitive asupra preţurilor la raft iar impactul asupra deficitului bugetar va fi mai degrabă limitat. “Este de aşteptat ca şi producătorii şi comercianţii să fie tentaţi să beneficieze de pe urma acestei scăderi a TVA-ului, ceea ce înseamnă că scăderea preţurilor finale va fi probabil semnificativ mai scăzută decât cei 15% sugeraţi pur matematic. Până la urmă nu trebuie să uităm că preţurile vor fi stabilite de raportul dintre cerere şi ofertă”, a declarat Crăciun, citat de Ziarul Financiar. Pe termen scurt, inflaţia va scădea, dar marea provocare, în opinia oficialului BCR, este păstrarea echilibrului bugetar, raportat la PIB, pentru că România are cel mai sărac buget din UE, iar investiţiile publice sunt în suferinţă, mai spune Crăciun.
Cifrele arată că statul are în prezent bani în cont, efect a mai multe măsuri. Veniturile au crescut datorită impulsului economic, dar şi a reducerii eveziunii fiscale (în primul trimestru au fost programate venituri de 50 de miliarde de lei şi s-au încasat 53 de miliarde), achiziţiile de bunuri şi servicii au scăzut cu 10%, iar deficitul programat în primele trei luni era de 5 miliarde de lei, însă există un excedent de 3 miliarde de lei. Cu toate acestea, statul are o frică majoră să plaseze bani către zone care pot aduce dezvoltare şi locuri de muncă iar acest aspect poate crea destule întrebări referitoare la cheltuielile viitoare.
Industria construcţiilor se uită cu mare interes la aceste cifre şi mai ales la banii care încă nu sunt cheltuiţi. De ani de zile, patronatele din sector cer statului să demareze cu mai mult curaj investiţiile în infrastructură, dar statistic observăm că subvenţiile şi investiţiile statului au scăzut cu până la 40%.
Industria alimentară din România a generat afaceri de 9 miliarde de euro şi este în mare parte dominată de multinţionale, în special la producţia de ulei, zahăr şi dulciuri.
